E-book vs. cartea tiparita

78

Intr-o lume in care mijloacele tehnologice au inlocuit aproape in intregime scrisul de mana sau in care ziarele electronice, online, preseaza pe umerii presei imprimate pe hartie, se ridica si intrebarea, tot mai des formulata in cadrul dezbaterilor actuale, daca industria cartii tiparite va supravietui in fata paginilor stocate pe dispozitive electronice de genul iPad sau Kindle. Astazi va invitam si pe voi sa raspundeti la aceasta intrebare, ghidati si de argumentele invitatilor nostri.

 

 

de Ionut Dulamita

Atat asa-numitele „e-book-uri”, cartile in format electronic, cat si volumele tiparite pe hartie pot fi rasfoite cu buricele degetelor. Ambele sunt redactate intr-un procesor de text instalat pe computer, iar la prima vedere, singura diferenta dintre ele o constituie suportul de stocare. Lucrurile nu sunt insa atat de simple, dovada fiind studiile din ce in ce mai numeroase ce incearca sa traseze avantaje si dezavantaje intre cele doua formate de carte, dincolo de impersonalitatea imaculata a paginilor stocate virtual si de stimulii tactili si afectivi asociati paginilor „in carne si oase”, scorojite cu timpul.

Putem trece in revista cateva pro-uri si contra-uri din ambele tabere, pe care le-am preluat de aici. Astfel, in ceea ce priveste traditionalele carti tiparite, acestea sunt usor de obtinut (librariile fiind amplasate peste tot), sunt portabile, nu deranjeaza atat de mult ochii si sunt si ieftine. In plus, nu necesita energie electrica pentru a functiona. Pe de alta parte, insa, pot deveni greoaie cand cari cu tine doua sau trei bucati, au nevoie de o sursa de lumina pentru a fi citite, iar daca iti scrii notite pe ele poti fi sigur ca acestea nu vor disparea niciodata (chiar si urmele de creion raman vizibile).

Cat priveste e-book-urile, sunt usor de citit – majoritatea e-reader-elor ofera functii de zoom sau de redimensionare a literelor –, sunt portabile si poti cara cu tine mai multe deodata, se spune ca sunt mai eco-friendly pentru ca nu e nevoie sa omori copaci in procesul de productie, le poti impanzi cu notite care nu sunt permanente, iar conditiile de lumina sunt irelevante. Problema e ca necesita un dispozitiv de stocare de cateva sute de dolari si energie electrica, obosesc mai mult ochii si sunt mai voluminoase decat cartile „traditionale”, plus ca se pot confrunta si cu defectiuni de software.

Dincolo de aceste avantaje si dezavantaje prezentate fugar, exista si argumente de natura etica si comerciala. Dar mai bine sa-i lasam pe invitatii nostri sa patrunda in miezul problemei, iar pe voi va invitam sa votati in cadrul sondajului din partea de jos a paginii.

[coloana]

Cartea nu e moarta, cartea se transforma

Andra Matzal, jurnalist si traducator

Ne-am obisnuit deja ca la intervale din ce in ce mai accelerate sa mai fie proclamata cate o moarte. Au trecut, teoretic, pragul Autorul, Romanul, Istoria, The Video Killed the Radio Star, iar lista necroloagelor culturale si media ramane deschisa. Odata cu injectia masiva de e-readere din familia iPad si Kindle, pentru care Apple, respectiv Amazon au avut grija sa ofere pachete interminabile de carti electronice, gata sa fie compulsiv cumparate pentru cativa dolari si cateva clickuri, reintra in scena moartea Cartii. Confruntata nu doar cu o criza economica – volumele in format clasic, tiparit nu tin pasul cu omoloagele electronice  – si cu argumentele ecologice cum ca padurile tropicale indoneziene sunt amenintate de productia de carti pentru copii, ci si cu o criza de bucatarie functionala interna.

Se cauta argumente, diagnostice, se fac previziuni si analize: un proaspat sondaj de piata arata ca viteza de citire este, in acest moment evolutiv, mai mica in cazul e-book-urilor “utilizate” pe iPad (cu 6,2%) si pe Kindle (10,7%) decat in cazul lecturii “ca la carte”. Alti cercetatori, interesati de data asta de efectele tehnologiei in pattern-urile cognitive ale copiilor, sustin intr-un studiu recent ca “in ciuda, asteptarilor noastre, cititul cartilor tiparite ii determina copilului comportamente de mediere si niveluri de abstractizare mai ridicate decat media electronice”. Ba mai mult, conform unei alte cercetari, copiii crescuti in case cu peste 500 de carti au petrecut, in medie, cu trei ani mai mult in sistemele de invatamant decat cei crescuti cu doar cateva carti. Odata cu inflatia de e-books, copiilor nu le scade doar pofta de citit, ci si atentia pentru detalii.

Nici in ceea ce priveste una dintre cele mai folosite obiectii cand vine vorba de “condamnarea” cartii tiparite la recycle bin-ul istoriei, eco-obiectia, lucrurile nu sunt mult mai clare. Desi este evident ca padurile au intrat si continua sa intre excesiv in tipografii, avand ca output miliardele de carti ale culturii noastre “bulimice”, discutia legata de coeficientul de eco-friendliness al cartilor electronice scoate si ea la iveala controverse. Nu doar despre chimia e-readerelor (un studiu interesant despre componenta chimica a unui iPad si despre ce se afla dincolo de cele 15 kg de minerale extrase pentru productia unui singur iPad, aici), ci si despre componenta de etica a muncii. Faptul ca iPad-urile si celelalte gadgeturi Apple sunt produse in fabrici din China, unde muncitorii cunosc exploatarea, ridica o problema serioasa legata de responsabilitatea sociala a companiilor producatoare de e-redere (si, evident, nu numai).

Cu toate acestea, vorba lui Nicholas Carr (What the Internet is Doing to Our Brain), “cartea a supravietuit fonografului si ziarului. Ascultatul nu a inlocuit cititul. (…) Astazi, cartile sunt la fel de comune si avem toate motivele sa credem ca volumele tiparite vor aparea, poate in cantitati mai mici, si vor fi citite in anii urmatori”. Desi teama editorilor din “scoala veche” ca piata de carte va suferi iremediabil de pe urma e-readerelor, asa cum s-a intamplat cu piata muzicala dupa aparitia iTunes,  este perfect justificata, abordarea concurentiala a cartilor electronice si a celor tipraite nu mi se pare cea mai profitabila.

Cele doua formate – electronic si tiparit – ar trebui mai degraba analizate ca avataruri ale aceleiasi entitati, iar criza actuala a pietei de carte, derulata pe fondul ascensiunii (pe alte coordonate) ebook-urilor, ar trebui sa conduca la reorganizarea principiilor pe care functioneaza acum industria editoriala.

Reforma ar trebui sa tina, in primul rand, cont de selectia titlurilor publicate. Piata internationala de carte e generoasa in “maculatura”, in titluri pentru care tipul de lectura concentrata practicabil doar pe print nu are relevanta. Cartea ca atare a devenit un format demodat pentru noi obisnuinte media, lucru care nu inseamna disparitia ei, ci doar o forma de adaptare, aplicarea unor principii de selectie mai bune si, implicit, restrangerea ei.

Preturile mici – nu doar ale ebook-urilor, ci si ale titlurilor vandute in masa la pachet cu diferite ziare si reviste – schimba perceptia consumatorului asupra valorii unei carti. Editurile trebuie sa-si reconfigureze statutul in fata acestor modificari de perceptie cu efecte cat se poate de imediate. De asemenea, libariile – mult timp dominante pe piata de carte, cu loc privilegiat in memoria afectiva – nu mai sunt retele de distributie capabile sa ajunga la publicul conectat si din ce in ce mai numeros. Cartea tiparita ar trebui sa-si adune fortele si sa faca saltul spre metode de distributie si promovare alternativa. Relatia dintre public si producatorul de carte trebuie si ea redefinita, nu doar la nivel comercial, ci si in ceea ce priveste implicarea democratica a cititorilor in elaborarea unor planuri editoriale.

Cartea este, in ciuda aparentelor, o entitate care se dezvolta organic, iar in timpuri multimedia, evolutia ei va insemna adaptarea la noi canale de comunicare. Proiecte de tipul Unearthing, cea mai recenta productie a artistului de comics Alan Moore, demonstreaza perfect aceasta tendinta: pe langa volumele propriu-zise de benzi muzicale, Unearthing va veni la pachet cu un audiobook, textul fiind citit chiar de autor, si cu un set de experimente audio la care au colaborat, printre altii, Mike Patton si trupa Jesu.

Nici la capitolul ecologie lucrurile nu sunt pierdute: initiativa EcoLibris, care sustine sustainable reading & publishing, are, dupa doi ani de existenta, un bilant incurajator. 158.000 de copaci au fost plantati pentru a contrabalansa publicarea a 145.000 de carti. James Kaela nu doar si-a publicat primul roman, We’re Getting On, pe hartie reciclata, ci si-a facut si turul de promovare pe bicicleta: 22 de orase, adica 3.060 km, in 40 de zile.

Nu trebuie sa fim ipocriti si sa imaginam o resuscitare miraculoasa a pietei de carte, asa cum o stim — nu doar ca industria editoriala este, intr-o forma sau alta, o insula. Insa necroloagele cartii, inca vii, nu fac decat sa intretina un defetism in mare parte neintemeiat. Pana la urma, numarul din ce in ce mai mare de e-readere vandute – doar Kindle se gaseste, pana acum, in dotarea a peste 3 milioane de utilizatori – a atras dupa sine si un boost al comertului de carte in toate formatele ei. La fel de important, de altfel, mare parte a editorilor de pe pietele mari, au numit iPad-ul the Jesus-pad, mantuitorul industriei de litere. Vom continua sa citim in “carte si oase” multa vreme, chiar daca vom avea si Kindle-uri in geanta, chiar daca uneori va trebui sa contribuim cu cativa dolari la aparitia unui titlu.

[coloana]

Cartea tiparita versus cartea electronica – o falsa confruntare

Anca Macoviciuc, jurnalist online

Daca Macarie ar ateriza in zilele noastre, ar pune de-o afacere electronica: o editura online, o biblioteca religioasa virtuala, populand internetul cu versete si alte scrieri temeinice pe care le-ar varsa contra cost pe kindle-uri, iPad-uri, iRiver-uri, palm-uri, telefoane mobile si tot felul de alte suporturi de-astea la moda? Daca Gutenberg s-ar reincarna acum, s-ar face asistentul lui Steve Jobs?

De ce nu? La vremea lor, figurile astea istorice se gandeau la raspandirea masiva a unor texte. Sa duca vorbe la cat mai multi, mai repede, mai usor. Nu le-a fost usor sa-si puna ideile in practica si sa mai faca si bani, in timp, din asa ceva, dar le-a iesit bine. Da, cartile tiparite au inlocuit papirusurile, tablitele si alte cele, si in sute de ani s-au transformat din lux in obisnuinta.

La 500 de ani de la nasterea galaxiei Gutenberg, s-au consumat deja catralioane de role din calcar, de hartie din vintrele lemnului si hartie alcalina, s-au umplut fizic o puzderie de biblioteci si mai nou o groaza de terra de cuvinte scrise si stocate in format digital online, pe ram-uri, cd-uri, dvd-uri, stick-uri, carduri de memorie etc. Suntem in era coexistentei destul de pasnice a suporturilor informationale si avem impresia ca unele le vor inlocui pe altele fara sa ne putem opune, fara sa avem ceva de spus, subjugati tehnologic, asa ca ne setam emotional sau economic favoritele.

Sa dam eBook-urilor locul pe care-l merita

In confruntarea dintre carti tiparite si carti digitale, cele din urma sunt incriminate deseori pe motiv de indobitocire si obosire mentala si/sau emotionala. E firesc pentru un cititor avizat/pasionat sa afirme ca intre copertile fizice regaseste comori, in vreme ce intr-un .pdf sau un .doc afisat pe un ecran isi iroseste energia si capata doar dureri de cap.

E usor pentru un tanar obisnuit cu ritmul alert al vietii pline de gadget-uri sa-si insoteasca orele libere cu lecturi electronice. Si, la fel ca in cazul suporturilor muzicale sau cinematografice diferite, apar catalogari mai mult sau mai putin justificate, pornind de la numitorul comun care este aparenta/expunerea culturala. In acelasi timp, studiile bazate pe reactii organice, lasand la o parte alti factori, alimenteaza discutii pro si contra in toate mediile, pe toate continentele.

Ce e mai bine sa citeasca omul obisnuit al prezentului: cartea tiparita sau cartea digitala?

Pana la urma, totul se reduce la usability, la “oferta”, calitatile ei si nevoile pe care le deserveste. Iar la capitolul asta, un eBook sta bine, mai ales cand isi gaseste locul pe un reader prietenos.

* O astfel de unealta poate stoca o biblioteca intreaga si o multime de documente personale prin care posesorul se plimba cu un meniu simplu, ajutandu-se de degete apasatoare de taste sau mangaietoare de ecran.

* Utilizatorul isi poate insoti lectura de muzica favorita, cu doar cateva click-uri, poate face notite, isi seteaza semne de carte, isi cauta mai usor fragmentele care il intereseaza. In cazul lucrarilor de specialitate, optiunile astea pot salva mult timp.

* Paginile raman curate, nu se ingalbenesc, sunt usor de parcurs.

* Pentru doamnele sensibile, un roman de amor citit pe un ecran luminos cand partenerul de pat doarme linistit fara sa fie deranjat de becurile din camera poate fi o jucarie la fel de folositoare ca tigaia in care se gateste fara ulei.

* Imprumutul se traduce in share/impartire, lucru frumos care, insa, din cauza faptului ca nu am devenit inca androizi, degenereaza in piraterie. Dar asta-i alta discutie.

* Pentru publisheri si pentru scriitori deopotriva costurile de productie sunt mult mai mici.

O carte digitala, mai precis forma pe care e citita, nu trece testul ciocanului sau al apei, n-are mirosul “ala” si rasfoirea e conditionata de baterie. Dar cerneala asta electronica e o chestie eficienta. Nu incape vorba: nu va inlocui CARTEA asa cum o stie si-o iubeste lumea, insa, lanseaza provocarea selectiei inteligente.

Profitand de faptul ca procesul digital e in continua dezvoltare si mai are cale lunga pana sa ajunga sa-si multumeasca publicul cu features utile si fara cusur, bijuteriile literare editate pe hartie premium, benzile desenate de calitate, cartile cu senzationale fotografii, volumele cu adevarat valoroase isi vor gasi mereu locul in librarii si biblioteci. O parte dintre acestea din urma se regasesc pe diverse platforme online – cum ar fi Alex Catalogue of Electronic Books, AskSam, Bartleby, Google Books, Project Gutenberg, pot fi stocate pe un suport usor de transportat si nu-i vor rapi cititorului emotia. Pentru ca atitudinea fata de lectura transcende ecrane.

Cei care se tem ca proliferarea electronica va duce la scaderea volumului de vanzari pentru cartile clasice, ar face bine sa se gandeasca la noi metode de business, utilizand inteligent resursele pe care le au la indemana. Publicul e dispus sau poate fi educat sa plateasca pentru lucrurile care merita: fie ca e vorba de un abonament pe un site de download sau la o biblioteca virtuala, un blog care complimenteaza cartea oferind fragmente sau galerii foto suplimentare, construind comunitati in jurul unor titluri sau autori, tinand utilizatorii la curent cu activitatea acestora, asigurand – de ce nu – acces la stadiile editarii, oferind optiunea de feedback, incurajand publicul sa achizitioneze fizic volumele promovate.

E timpul sa dam eBook-urilor locul pe care il merita, sa le ajutam sa fie mai bune, sa ne ajunga mai usor in maini, ochi si minte, sa renuntam la teama de a invata cum functioneaza uneltele care ne poarta rapid la cuvintele de care avem nevoie.

Sms de la Maco, dupa ce ne-a trimis textul: Maco isi doreste un ebook reader. S-a descurcat decent cu unul de la iriver p care l-a testat si s-a distrat cu un ipad. Si-ar fi dorit sa aiba asa ceva in bagajul inghesuit din acest weekend.

[coloana] [poll id=”22″]

Foto main: Flickr/Andrew Mason

Tags:



78 de comentarii

  1. Buna ziua,

    Am un K**ndle achizitionat recent si vreau sa subliniez cateva “scapari” ale autorului acestui articol:

    1. conditiile de lumina sunt ABSOLUT RELEVANTE. Ecranul nu emite niciun fel de lumina astfel daca vrei sa citesti noaptea ai nevoie de lumina. Ecranul are o tehnologie (pe care o folosesc si altii cum ar fi S*ny, B*rnes & N***s si multi altii ) care nu emite lumina si ca fapt divers nici nu consuma energie decat in momentul schimbarii paginii.

    2. “obosesc mai mult ochii” neemitand lumina nu am simtit sa-mi oboseasca ochii.

    Atentie ! Vorbesc de E-book reader nu de Ipad care este cu totul altceva

    • Alex are dreptate.Articol GRESIT.Kindle si iriver nu emit lumina ci se folosesc de lumina ambientala.Prin urmare nu oboseste ochiul mai mult decat o carte.Ipad da.Acela emite lumina si cititul poate devenii obositor.Viitorul apartine e-book reader.Si eu detin un asemenea dispozitiv si sunt incantat de el.Cartea este mai placuta la citit dar nu mai este de viiitor.

    • Exista e-book readere mai vechi (eu am avut eBookwise) care sunt cu LCD – backlight si touchscreen. Si, intr-adevar, era extrem de util atunci cand citeam in pat, langa prietenul meu care nu suporta lumina veiozei.

  2. Cred ca literatura de consum, respectiv cartile pe care le citim doar odata isi au locul pe un ebook.
    Noi romanii mai avem o gena de colectionar de carti, uneori inutile, care s-a format in perioada comunista cand detinerea unei biblioteci era si o chestiune de ordin practic pana la un punct cat si una de statut de la acel punct incolo.
    Nu prea mai cred in stocarea fizica a cartilor. Go digital!

    • Nu stiu ce intelegi prin cartile pe care le citim doar “odata”. Si daca te referi la “o data”, tot nu inteleg ce vrei sa zici. Pentru ca acea carte pe care tu n-ai mai vrea s-o recitesti poate fi citita de sotie/sot, copii, nepoti, parinti, bunici, asta ca sa ramanem in interiorul familiei.
      Cartile de specialitate le vad mult mai utile pe virtual. Si asta strict datorita functiei de cautare oferita. De cate ori nu mi-am dorit ca atunci cand citeam o carte tehnica sa gasesc doar anumite contexte in care apareau anumiti termeni…
      In schimb, nu-mi imaginez cum ar fi sa citesc un Tolstoi, sa beau o cafea si sa fumez un trabuc :). Decat poate doar daca ar fi cafea din aia solubila, iar trabucul ar fi din ala electronic (desi inca nu stiu decat de tigara electronica), caz in care as renunta la toate cu placere.

      • Da ma refeream la “o data” asa cum sunt citite 80% din cartile pe care cineva le are in biblioteca.

        Dimpotriva cartile care se citesc dintr-o singura trecere sunt mai okay pe reader nu cele tehnice care devin ilizibile la reflow (reasezare in pagina pt a a se potrivi formatului).

        Legat de citit Tolstoi neparat dintr-o carte clasica nu as vrea sa te dezamagesc dar e cam incomod 🙂 .. si e mai okay de pe e-reader si cu siguranta ti-as recomanda un trabuc electronic ca e mai sanatos.

    • Cine prefera ereader-ele n-a prea calatorit prin Occident. Acolo lumea chiar citeste, nu pierde vremea pe Net sau, mai rau, la tembelizor.
      Se poate face un sondaj de opinie in acest sens. Si pot pune pariu pe oricit ca cine prefera ereaderele n-a citit nicio carte de literatura in ultimii zece-douazeci ani. Si mai mult decit atit, are un IQ scazut si probleme severe de concentrare.

      • Afirmatii fara acoperire.. si exprimate intr-un mod lipsit de eleganta. Sesizez chiar un mic atac la persoana.

        Ba chiar am calatorit prin occident si nu pot sa confirm ceea ce spui deci cu siguranta iti recomand sa faci un sodaj.

        Sa fii tu sanatos si sa citesti toate vechiturile pe care le ai in biblioteca si cartile editate la noi dupa ani de zile de la aparitie.

        Daca vrei sa fii in pas cu lumea iti recomand cu caldura un e-reader!

        Numai bine!

      • complet gresit.. iti pot spune ca am citit multe carti la viata mea.. si pledez pro e-reader.. In momentul de fata citesc carti ce depasesc 500pagini lejer.. sunt carti de profil tehnic.. ai habar ce inseamna sa cari 4 asemenea carti dupa tine?? dar sa zicem ca ai 25.. .. cu un e-reader poti avea cu tine sute de carti doar la un click distanta!! nu mai fi asa incuiat…

  3. Cel mai important lucru este „să citești”. Nu are importanță dacă este carte tipărită sau e-book. E-readere-ele au fost create pentru a se asemăna cît mai mult cu cartea tipărită. Nu emit lumină, „cerneala” electronică este asemănătoare ca aspect cu cea de hîrtie, special pentru a nu obosi ochiul cititorului. „Parfumul” unei cărți tipărite este de neînlocuit. Pe de altă parte, un e-reader are un avantaj imens, evident mai ales într-o călătorie: are aceeași greutate, indiferent cîte cărți ai în el 🙂

    • Nimic nu trebuie eichetat ca fiind negativ si nu trebuie exclus fara a ne informa. Ambele variante de lectura mi se par avantajoase, depinde doar de context.

      Eu prefer sa iau e-book-ul in concediu pentru ca am posibilitatea sa am la mine 30 de carti din care sa imi aleg ce doresc sa citesc, in functie de starea de spirit.

      Dar chiar si in metrou pot sa am o carte in format fizic, nu ma deranjeaza sa car o carte pe care o citesc la momentul respectiv dupa mine, ca doar imi iau o singura carte, nu 20. Depinde si de cum as vrea sa citesc cartea respectiva, in engleza sau in romana. Sunt carti simple pe care le poti parcurge excelent in engleza, fiind scrise in engleza contemporana. Pe acestea obisnuiesc sa le cumpar de pe amazon.
      Dar sunt carti de literatura clasica, pe care imi este mult mai usor sa le citesc in romana.

      Sigur ca daca vreau sa gasesc o carte recenta, nu voi astepta sa fie tradusa la noi, o voi achiziona online, pentru ca la noi de obicei cartile traduse in romana apar dupa vreo cativa ani…nu exista o varianta 100% perfecta.

      Cred ca oamenii inteligenti nu vor exclude progresul tehnic, ci vor profita de partile lui bune pentru a-ai ajuta in demersul lor,

      • Voiam sa spun ca sunt de acord cu tine, dar uite asa am ajuns sa dezvolt subiectul mai mult decat mi-am propus. 🙂

  4. Un e-book e mai usor de cumparat/procurat. E si mai ieftin. Si nu se degradeaza in timp.

    In acelasi timp e mai placut sa citesti o carte tiparta – mai ales daca e tiparita intr-un format gandit. Spun asta deoarece am cumparat cateva carti din colectia nautilus (de la nemira), si sunt groaznic de prost proportionate paginile ( Format: Legat, 107 x 178 mm) – cartile cu mai mult de 300 pagini sunt caramizi, nu carti.

  5. as prefera un K-indle.. totusi are niste probleme cu redarea continutului in format PDF asa ca mai astept pana vor scoate ceva imbunatatiri …
    Consider ca e-reederul e urmatorul cu conditia sa indeplineasca acele conditii pe care le are ecranul K-indle.. nu luam in calcul cele cu lumina artificiala…etc

    • Cel pe 9 inch nu are absolut nici o problema, are nativ implementat citirea de de pdf-uri, doc-uri etc.

      Nu stiu de unde autoare afirma ca ai nevoie de dispozitive scumpe de stocare si energie??? acest K are o memorie de 2G incorporat. Prefer e-book-ul pt ca am o gramada de pdf-uri, documente de cititi de pe internet iar de pe ecran obosesti repede iar ca sa le tiparesti si citesti nu e rentabil. Google va pune la dispozitie cateva milioane de “clasici” gratuit.

  6. eu prefer sa am in biblioteca doar carti pe care sa vreau sa le recitesc. de aceea prefer sa citesc o carte pe iriver si abia apoi sa decid daca vreau sa o cumpar sau nu.

  7. Cartea vs e-book e o falsa confruntare. Vor exista cartea si e-book, se vor complementa pana cand probabil in viitor, candva, cartea pe hartie va deveni obiect de colectie si va aparea doar la ocazii speciale. Lucrez in cercetare in industria electronicelor flexibile (undeva in afara Romaniei), iar e-book-ul este doar inceputul unei noi revolutii. Daca ati vedea cate produse noi se vehiculeaza a fi lansate in cativa ani!
    Tehnologia care este incorporata in e-book se dezvolta in continuu, vor aparea e-bookuri flexibile pe care le impaturesti sau le faci sul si le bagi in poseta sau in buzunarul de la haina.
    In final important e sa citesti, indiferent pe ce substrat. Si asta n-o zic cu substrat…
    Bafta si spor la lecturat!

  8. O mare problema a celor care comunica intensiv prin internet si surfeaza netul mult in cautare de informatii este ca treptat, treptat, nu mai pot avea rabdarea sa citeasca texte lungi (pe hartie, sau pe ecran). Cititul meticulos devine citit “in diagonala”. Gandul ca exista comunicare mondiala Internet provoaca internautului o stare de agitatie psihica cvasi-continua care il impiedica sa se concentreze, din cauza senzatiei ca pierde evenimente care se petrec sau se pot petrece “online”. Eu am acest sindrom si sunt internaut din 2000. Mai e cineva asa?

    • Nu prea are legatura sufing-ul si comunicarea intensa prin internet cu rabdarea de a citi de pe hartie. De multi ani nu mai am rabdare sa citesc cum o faceam in copilarie. Ce citesc in continuare sunt texte de sinteza. Cred insa ca treaba asta e determinata de spiritul mult mai critic ce-l am acuma fata de vremea de demult cand eram copil si citeam cu lanterna sub plapuma. Ultima chestie ne-tehnica si ne-sintetica pe care am citit-o a fost legenda cainelui fierarului din mitologia irlandeza (ia vezi daca esti in stare sa gasesti referinta fara internet). Am citit-o pe ‘net, ca asa ceva greu gasesti tiparit, nu doar la noi, chiar daca faci abstractie de pret Era o editie foarte fain facuta, cu textul pe doua coloane, englez in stanga si galeza in dreapta.

      In alta ordine de idei, termenul e-book si traducerea “carte electronica” in romana mi se par ambele foarte aiurea. Cam ca expresia “sticla de plastic”.

  9. În ce mă priveşte, ca unul care lucrez în domeniul calculatoarelor de peste 20 de ani, consider că cele două tipuri de cărţi sunt oarecum complementare – cartea electronică este extrem de utilă iar formatul său net avantajos în cazul cărţilor tehnice – scroll, căutare după cuvânt, bookmark, selecţie şi tipărire, copiere, adnotare, “zoom” prin mărire dinamică a fontului, etc. Pe de altă parte, cartea tradiţională – să-i zicem roman, literatură beletristică, deşi nu numai – nu cred că poate fi, să-i zicem “savurată”, în faţa unui computer, cărţi de 300, 500, 800 de pagini, au farmecul lor citite în fotoliu, în pat, pe verandă, în balansoar, la o cafea, ţigară sau pipă.

    • Pai tocmai de asta un e-book e bun. Este usor si poti sa-l cari peste tot.
      Eu am un itouch cu Kindle App si il am in buzunar tot timpul. La munca, la doctor, la WC etc.

  10. De dezbatut pe viitor:
    O mare problema care creste si creste linga noi este analfabetismul (sau semianalfabetismul) noilor generatii. Pe linga o mare masa de copii de la tara sau cu parinti oraseni defavorizati, care nu mai merg la scoli din motive financiare, avem si un numar de copii din familii bogate care, din cauza de deficiente educationale, practic nu pot percepe mesajul si subtilitatile un text (deci tot o forma de analfabetism).

  11. Vad ca multi de aici prefera un K-indle, daca e de citit in format electronic. Si e de inteles. Nu emite lumina. Mare lucru.

    Vad ca argumentele au deraiat in toate partile: ca sunt facute in China, ca nu polueaza, ca polueaza, etc

    Primul argument pentru mine este posibilitatea de a citi mult si bine, fara sa am probleme cu ochii. De departe e cel mai importat. Dupa ce am citit (din motive de serviciu) mii de pagini pe calculator, va pot spune ca e un chin sa citesti de pe un ecran care emite lumina. Nu as citi o carte pe un iPad nici batut. Imi bat joc de “placerea lecturii”

    Eu raman la suportul pe hartie, mi se pare de departe cel mai comod de citit pentru ochi. Si ma refer aici la un roman de 300 de pagini, nu la email sau ziare.

    Sa precizez, inca nu am avut un K-indle in mana. O sa incerc sa il testez cat de curand. Pare interesant.

    • Am avut exact aceeasi retinere cu privire la e-books. Nu pot sa stau la calculator sa citesc mai mult de 30 de minute, ma ia durerea de cap. Cititul este modalitatea mea de relaxare preferata, si acasa la ai mei imi facusem o biblioteca destul de mare de carti. Problemele:
      – lipsa de spatiu;
      – dupa a doua citire cartile incepeau sa se deterioreze (mai ales daca mai veneau si altii sa le citeasca).
      Sotul, mi-a facut cadou un Kindle de ziua mea si biblioteca mea a devenit goala. E adevarat acum citesc mai mult in limba engleza, dar pot si asa. Am deja 100 de carti si cumpar cam 4-5 pe luna. Inainte nici nu ma puteam gandii sa cumpar atatea ca nu aveam unde sa le pun.

  12. argumentul asta cu ecologia este zdravan tras de par. cata apa poluez ca sa produc un simplu ecran? cata apa poluez ca sa produc un sigur microcip ?

    cata hartie folosesc pentru fluturasi, cataloage, pliante etc si cate hartie folosim pentru carti? daca facem balanta, descoperim ca argumentul e chiar hilar!

    • Cough, no offense, Madalina, dar se vede ca citesti mai mult in engleza:
      (i) “Sotul, mi-a facut cadou” -> virgula intre subiect si predicat.
      (ii) “nu ma puteam gandii” -> ce cauta al doilea “i”?

  13. Hepcal Vasile on

    Aparitia fotografiei nu a adus moartea picturii , a eliminat in mare masura de pe piata portetristii sau peisajistii necompetitivi ( netalentati -neprofesionisti)si a dus implicit ca cresterea calitativa a “micilor pinacoteci private-casnice”.
    Cartea tiparita nu va dispare ,dar va creste semnificativ pretul ei ,fapt ce va determina editurile sa se orienteze spre editii bibliofile adresate pasionatilor ,editii numeric reduse ,tehnic foarte bine executate cu materiale de foarte buna calitate si cu valoare culturala mare.
    Formatul electronic are din punct de vedere economic avantaje majore :
    -ar putea permite revenirea la invatamantul gratuit (societatea ar putea oferi in mod gratuit tanarului la intrarea in sistemul de invatamant in mod gratuit dispozitivul de stocare si sistemul de operare -costuri mult mai mici cred eu decat cele pe care le achitam in prezent prin editare ,tiparire , transport ,distributie ,etc.,pentru un tanar de la intrarea si pana la iesirea din sistemul de invatamant obligatoriu)
    -editia de print este limitata la numarul de exemplare tiparite iar orice actualizare presupune o noua editie cu costurile aferente
    -editia electronica este practic nelimitata ca tiraj ,permite actualizari decate ori este nevoie -lucru foarte important in domeniul cartilor de tehnica-la costuri deosbit de reduse.
    -din punct de vedere al accesului la carte, daca esti in situatia de a cauta o carte editata intr-un tiraj mic in urma cu 10-20 de ani ,ai o mare problema ,in cazul editiilor electronice acest lucru nu se intampla
    -din punct de vedere al sanatatii ,sunt cunoscute riscurile la care este expus sistemul respirator al persoanlor care lucreza intr-o arhiva sau o biblioteca mare (nu trebuie omis consumul de energie necesar asigurarii microclimatului pentru pastrarea in conditii optime a hartiei tiparite).
    -din punct de vedere practic , intr-o lume in miscare cum este cea in care traim atunci cand esti nevoit sa-ti schimbi (in interesul serviciului de exemplu ) localitatea sau tara de resedinta ,mutarea unei biblioteci echivalente unui TB de informatie stocata pe un HD (care cantareste cateva sute de grame) este foarte costisitoare ,practic cu atat mai putin posibila cu cat distanta pana la noua locatie este mai mare.
    In confruntarea dintre” print si electronic” , sistemele electonice castiga datorita rentabilitatii economice net superioare ,a accesibilitatii facile din orice punct de pe glob data de infrastructura in continua dezvoltare ,a posibilitatii de actualizare a bazei de date in timp real si cu costuri insignifiante ,comparativ cu cele pe care le presupune formatul tiparit .
    Cartea tiparita nu dispare ,se schimba doar ” tinta ” ,din bun de larg consum devine obiect de colectie adresat pasiontilor -biblioteca devine echivalentul pinacotecii.

  14. Am dat si eu pe Sony (ala din poza articolului) 999 lei a fost cea mai buna investitie in 3 luni am citit 50 carti deci si-a scos banii
    Citesti ca si cum ai avea o carte in fata si mai mult il poti tine doar cu o mana
    Fisierele le trqansform in .txt si nu mai ai nevoie de zoom
    Am salvat padurile patriei si le voi salva in continuare

  15. Autorul articolului a strecurat niste greseli:
    “Problema e ca necesita un dispozitiv de stocare de cateva sute de dolari si energie electrica, obosesc mai mult ochii “. Ebook-readerele nu necesita dispozitive de stocare de sute de dolari. Un kindle momentan costa 180$ si vine cu spatiu propriu, in plus majoritatea suporta card SD, care costa cateva zeci de lei. Cum s-a mai precizat intr-un comentariu anterior aceste dispozitive nu obosesc ochii, nu sunt lcd-uri ci E-INK. Consumul de energie este f mic, poti citi sute si mii de pagini la o singura incarcare. Posed un e-book reader si vorbesc din experienta. Pentru cartile tehnice legate de IT un reader e foarte util, mai ales pt ca acestea se schimba la cativa ani, si de exemplu dupa 4-5 ani nu mai e valabil ce scrie intr-o carte. A le citi in format pdf pe monitor este mult mai obositor.

    Inca un avantaj este atunci cand citesti carti in limbi straine, la Sony Reader cu un dublu click pe cuvant iti arata explicatia din dictionar.

  16. Pingback: Tweets that mention E-book vs. cartea tiparita » Think Outside The Box -- Topsy.com

  17. O problema este ca E-Readerele se pot defecta si astfel poti pierde carti valoroase. Siteurile care vand astfel de carti pot disparea si poate nu poti sa primesti o copie pe gratis inapoi. Oricata grija ai avea, un dispozitiv electronic este mai susceptibil la degradare si defectiuni (cu cat mai complex, cu atat mai multe sanse sa se strice la un moment dat) pe cand o carte daca ai cat de cat grija de ea poate rezista decenii sau chiar secole.

    Nu stiu de ce, dar prefer sa am cartea in biblioteca (fie ea de specialitate sau pur si simplu literatura) si sa o pot accesa de cate ori vreau decat sa ma trezesc ca Ipadul sau Kindlelul nu mai functioneaza. Cat despre cost – totul e sa stii de unde si ce vrei sa cumperi. Un exemplu – carti pe care nu intentionez sa le citesc decat o data sau de doua ori le cumpar folosite (in limba engleza e drept, dar in general traducerile in romana lasa de dorit) cu 0.5-4 dolari, plus livrarea care in momentul cand comand 10 carti ajunge la 0.2-0.5 dolari pe carte. Si nu sunt carti vechi, majoritatea sunt editate in ultimii 3-4 ani, unele chiar anul acesta.

    Am un Kindle si pot sa spun ca nu il folosesc decat rar, deobicei cand calatoresc. Atunci este intradevar util, caci intr-o vacanta de o saptamana citesc 4-6 carti, care ar ocupa mult prea mult spatiu in bagaj.

    • Aha, domnule W., deci nici dumneata nu ştii că protecţia de tip DRM se poate înlătura, astfel încât după aceea fişierele ePub şi PDF cumpărate pot fi utilizate pe orice dispozitiv şi pot fi salvate pe orice disc de backup!

      Eu aşa fac.

      Problema cu e-book-urile, afară de cele estetice (e altceva să pipăi o carte), este că pe de o parte sunt prea scumpe raportat la preţul minim de producţie, şi apoi la relativa indisponibilitate — o groază de cărţi, chiar americane, sunt încă indisponibile în format electronic.

      Aş continua să prefer cărţile fizice dacă mi-aş permite să locuiesc într-un penthouse ca în filme. Aşa, pur şi simplu nu mai am loc de cărţi în casă! (Şi vorbesc serios. Cărţi, CD-uri, DVD-uri, reviste: nu mai am loc de ele, de-asta am trecut pe digital.)

      Dar, deşi mai am câteva zeci de cărţi necitite încă, tocmai am mai comandat câteva în format fizic, de hârtie. Nici nu existau în format electronic, plus că uneori (albume, etc.) contează culoarea…

    • Nu este adevarat, Odata cumparata o carte ramine in arhiva virtuala si poti sa ai acces la ea cu orice computer. Cel putin asa este la Amazon cu Kindle.
      Pot sa citesc aceasi carte pe 6 diferite computere sau ipad. Eu nu am Kindle dar fata mea are si chiar isi “imprumuta carti cu nevasta mea care are pe computerul ei accountul fetei.

  18. Kindle e un produs cu multe avantaje si ma gandesc sa-mi cumpar unul cand am sa-mi permit. Asta fiind spus, va semnalez alta problema:

    “sunt mai eco-friendly pentru ca nu e nevoie sa omori copaci in procesul de productie”

    V-ati gandit vreodata cu ce se ocupa un inginer silvic? Sau ce invata el atatia ani in facultate?

    Acum multe mii de ani omul si-a dat seama ca isi poate asigura mai multa hrana daca in loc sa exploateze culturile salbatice de grane, gasite aiurea in plimbari nomade, le cultiva el. Asa s-a nascut agricultura, si de atunci culturile de grane exista pentru ca omul are nevoie de hrana.

    Totusi ce vreau sa zic aici? In ziua de azi nu ne-ar ajunge productia de grane din culturi salbatice, tot asa cum de multa vreme nu ne mai ajunge productia de lemn doar din taierea padurilor salbatice. Da, copacii sunt crescuti in paduri special pentru consum, si de exploatarea sustenabila se ocupa inginerii silvici. Lemnul este o resursa regenerabila si ecologica. Asa cum daca oamenii ar inceta brusc sa mai consume cartofi, culturile de cartofi nu si-ar avea rostul si nu s-ar mai cultiva, la fel daca oamenii nu ar mai cumpara carti sau ziare, ar dispare nevoia pentru cultivarea si intretinerea a mii de hectare de padure.

    Desi e contraintuitiv, consumul de carte CREAZA copaci, nu ii omoara. Cititi mai mult, e important.

    • Ce spui tu e o falsa problema. Lemnul va avea intotdeauna intrebuintari. Poate daca scade cererea de hartie imi voi putea si eu permite in sfarsit mobila din lemn masiv…. desi sunt slabe sanse. Am vazut niste lucruri destul de interesante pe care le poti face din carton. Poate inlocui cu succes plasticul pe o gramada de segmente de piata daca nu ar avea costuri mai mari.

    • @psyconn: E o problema clasica de economie, si nu e falsa. Scaderea cererii va duce atat la scaderea pretului pentru restul cererii – mobila ta de lemn masiv – cat si la scaderea productiei. Vezi ce s-a intamplat anul trecut cu industria auto: preturile au scazut si in acelasi timp toti producatorii si-au trimis angajatii in concediu fara plata cateva saptamani sau chiar luni.

      In plus cererea de carte genereaza profit mai mare decat cererea de mobila pe unitatea de materie prima, si e cu atat mai importanta ca efect in caz ca scade sau creste. Sa nu ne amagim, ai posibilitatea sa cumperi o carte sau o mobila pentru ca cel care le produce va obtine un oarecare profit din asta, si nu pentru ca sa le cumperi tu ieftin. Exact din cauza asta apare efectul de care spuneam.

      • Ar fi mai usor de inteles ce zici daca nu am vedea cum dispar padurile. Cu sau fara e-readere, padurile dispar incet dar sigur. Si eu una prefer sa am o contributie cat mai mica la asta.

    • Da, e foarte plauzibil. Mult mai uşor te plimbi în carte când nu ştii exact pagina căutată (frunzărirea este lentă în toate e-reader-ele bazate pe e-Ink, adică cele fără emisie de lumină).

      Să fim serioşi, avantajul principal al unui e-reader este că poţi căra sute sau mii de cărţi în numai câteva sute de grame.

      Iar cine vrea să citească doar cărţi aflate în domeniul public (şi în limbi majore, gen engleză, franceză), o poate face fără vreo investiţie suplimentară.

    • In acelasi articol scrie ca testul s-a facut cu Kindle 2 si iPad:

      – kindle 2 are display de ~6″; normal ca pe display-ul acela minuscul scade performanta in citit 🙂

      – iPad are display LCD; in concluzie iti face ochii praf.

      Parerea mea ca un display E-INK de 9-10 inch (gen Kindle DX) e mult mai ok pentru citit.

  19. mda…
    sunt programator…
    vorba aia m-am nascut cu tastatura in brate, dar cand vine vorba de citit, prefer cartile de hartie…
    au ceva aparte fata de cele electronice

  20. In primul rand vreau sa va felicit pentru acest articol. M-am hotarat inmediat dupa ce am vazut articolul asta sa imi iau un e-book reader, l-am comandat si dabea astept sa ma duc sa il ridic.
    In ultima perioada am descoperit, placearea de a citit, si citit-ul pe calculator este foarte obositor.
    Orcum nu cred ca totusi cartiile in format pe hartie ca disparea, au farmecul lor, insa cred, cartiile in format digital o sa castige foarte mult teren.
    Sa speram ca nu o sa fiu dezamagit, chiar sunt entuziast.

  21. altfel nu ash citi o carte… asa daca am un gadget, poate poate… 🙂 hm… NOT!

    dar nook mi se pare cel mai ok (eftin, si are multe facilitati – wifi,microsd,eink,LCD color mic touchscreen)

    • Nook are (cel putin momentan) o problema: nu poti cumpara carti de la B&N decat daca esti american 😀 Daca iti comanzi Nook din alta tara… teapa, trebuie sa scoti un card american cu o adresa din SUA… sau sa piratezi.

      • Nu, Jen dragă, nu-i musai să piratezi, după cum nu-i musai să cumperi online direct de pe e-reader. Dacă nu-ţi cade mâna din umăr, poţi folosi un computer pentru a cumpăra fişiere ePub (cu DRM) sau PDF (cu DRM) pe care le vei transfera prin USB pe nook. Aşa, neblocat pe un singur magazin, poţi cumpăradin mult mai multe surse. Uite de unde am cumpărat eu e-books:

        Selected e-bookstores:
        • kobobooks.com
        • cyberread.com (use the permanent coupon “RDBOOKS” for 15% off!)
        • coolerbooks.com
        • fictionwise.com
        • BooksOnBoard.com
        • WHSmith.co.uk
        • waterstones.com
        • ebookstore.sony.com
        • ebooks.com
        • webscription.net
        • diesel-ebooks.com
        • librairie.immateriel.fr
        • numilog.net / numilog.fr / numilog.com
        • epagine.fr
        • IziBook.eyrolles.com

        Free books:
        • manybooks.net
        • feedbooks.com
        • epubbooks.com
        • planetebook.com
        • munseys.com
        • beq.ebooksgratuits.com

        Search engine:
        • inkmesh.com

        Am un reader BeBook Mini.

      • Văd că răspunsul meu anterior a intrat la spam din cauza link-urilor.

        Nu, Jen dragă, nu e musai să piratezi. Dacă nu-ţi cade mâna din umăr, atât pentru Nook cât şi pentru orice alt e-reader afară de Kindle (care NU ştie ePub), te poţi folosi de un computer pentru a cumpăra cărţi în format ePub (dar şi PDF) de la ZECI de librării online, şi apoi te foloseşti de cablul USB pentru a le transfera pe e-reader!

        Eu, mă scuzaţi cu toţii, îi consider tâmpiţi pe toţi cei care au în minte doar librăria virtuală a firmei care comercializează e-reader-ul (valabil numai pentru Kindle, Nook, Sony şi Kobo). Legarea asta de o singură sursă mie-mi sună a comunism, când nu vă cad nimăni chiloţii dacă în loc să cumpăraţi via wireless din trei click-uri, cumpăraţi pe PC/laptop şi transferaţi pe e-reader! (Başca, cine ştie cunoaşte, se poate elimina şi criptarea DRM care leagă cartea de un device sau de un număr de maximum 6 dispozitive.)

        Iată şi o listă selectivă de librării online de la care am cumpărat cărţi de cca 300 de euro până acum (am un BeBook Mini de 5″ care pare acum scump la 199€ de când Nook şi Kindle s-au ieftinit):
        http://beranger.org/post/411564950/my-short-list-for-e-book-sources-corrected

  22. Cred ca macar una din persoanele care ar fi trebuit sa scrie un articol– fie pro, fie contra– ar fi trebuit sa fie un bibliotecar acreditat (adica, un profesionist cu studii in blblioteconomie). Scriu asta pentru ca un bibliotecar, pe baza studiilor si experientei la obiect, are o idee mai bine argumentata despre acest subiect.

  23. Cartea pe hârtie nu va dispare prea curând. Dar cărțile electronice sunt deja o alternativă ieftină și cu ceva avantaje. Cel mai probabil, în 10-15 ani, cea mai mare parte a cărților va fi distribuită digital, iar variantele pe hârtie vor fi rezervate colecționarilor…

    • Şi nu-ţi plânge sufletul la gândul că o carte de hârtie va deveni scumpă, tot mai scumpă, mult prea scumpă? Fie, salvezi nişte copaci, dar…

      • Absolut deloc. Marea majoritate a cărților sunt citite fix o dată și apoi adună praf. O carte pe hârtie, scumpă, ar fi cumpărată doar de cine ar prețui-o cu adevărat.

        Noi ceilalți, care citim pentru conținut și nu ne interesează prezentarea, vom avea alternative ieftine, electronice.

        În plus, ție ți se pare că acum cărțile pe hârtie sunt ieftine?! Că mie mi se par enorm de scumpe…

  24. eu mi-am luat un iRex DR800 (ecran de 8 inch, compromis bun intre portabilitate si marime). Intre timp compania aproape ca a dat faliment, dar a scos un dispozitiv foarte bun (fata de Kindle are in plus touchscreen, iar fata de restul, are contrast destul de bun si ecran mai mare), iar de cand mi l-am luat am citit si tehnic si literatura (l-am luat mai mult pentru carti tehnice, dar am citit majoritar literatura) in tren, autobuz, acasa sau pe wc, ca tot intreba un comentator mai sus.
    argumente gen eco-friendly sunt pentru naivi sau gay.
    avantajul major al e-book readerului e ca nu trebuie sa imi misc fundul pana la libarie (sau posta) ca sa fac rost de o carte si ca pot sa imi car biblioteca peste tot. in plus sunt o gramada de carti gratuite pe internet, mai ales cele clasice incepand cu secolul trecut.
    dezavantajul major e ca nu se compara ca senzatie cu o carte, nu-l poti rasfoi si pipai paginile, scade un pic experienta, dar eu vreau sa citesc carti, nu sa fac sex cu ele. alt dezavantaj e ca nu prea se gaseste continut in romana pe cai legale, dar macar autorii in engleza merita cititi pe limba lor.

  25. Discutii de acest gen erau si pe vremea cand papirusul incepuse sa inlocuiasca tablitele de lut… Erau nostalgici care agumentau ca nu vor renunta la lut, ca atingerea lutului si fosnetul lui, rasfoirea unei carti de 87 de kilograme si alte avantaje ale lutului vor face ca oamenii sa prefere mereu tablite de lut… Si, ce sa vezi… editurile care scoteau carti pe lut au dat faliment… La fel si tipografiile care lucrau in lut, fireste…. Apoi a venit randul papirusului cand a aparut hartia… discutii interminabile pe forumurile medievale… e facem fetelor, renuntam la suluri pentru teancuri de hatie? cine a mai vazut asa ceva? ce prostie, sulul de papirus nu va disparea niciodata, cartile sunt niste mofturi de pusti obraznici… si ce sa vezi? editurile care scoteau suluri de papirus au dat faliment… la fel si tipografiile pe papirus… ete ca si acum la fel, se schimba suportul de text, asa cum periosid s-a schimbat in istorie. Si, indiferent ce vorbim noi aci, peste 10 ani cartea va fi expusa la muzeu. Despre asta este vorba… cat va mai dura.

  26. Sunt un avid cititor de carti, fie in format clasic sau electronic. Consider ca sondajului ii lipseste o optiune – aceea de ‘Imi este indiferent formatul’. Pe de alta parte, in unele cazuri cartea tiparita are un avantaj clar in fata celei electronice, mai ales daca este o carte de specialitate, cuprinzand multa grafica (fotografii, diagrame, etc.)

    Nu pot decat sa zambesc atunic cand citesc parerea doamnei Andra Matzal – “Faptul ca iPad-urile si celelalte gadgeturi Apple sunt produse in fabrici din China, unde muncitorii cunosc exploatarea…” Stimata doamna, in cazul in care nu stiati, procesorul Intel sau AMD cu care este echipat computerul dvs. este fabricat tot in China, la fel si mixerul pe care il aveti in bucatarie, si uscatorul de par din baie, samd. Aruncand o privire grabita in jur imi dau seama ca majoritatea obiectelor care ma inconjoara sunt fabricate in China.

    Ma trezesc dimineata si opresc radio-reveille-ul Sony (Made in China). Ma dau jos din pat si imi iau papucii Made in China, apoi trag in graba halatul de casa Made in China (sau Bangladesh). Ma duc sa fac un dus si in timp ce ma spal ascul stirile la un radio waterproof Made in China. Ma sterg cu prosopul de bumbac 100% Made in China, apoi imi usuc parul cu uscatorul Rowenta Made in China.

    Cobor in bucatarie si imi pun cereale intr-un bol Made in China, il umplu cu lapte si il pun in cuptorul cu microunde Made in China. In timp ce mananc, cafeaua se face la filtrul Made in China. Imi beau cafeaua in timp ce frunzaresc ultimile e-mailuri la computerul ale carui componente (placa grafica, mouse, tastatura, memorie RAM, procesor, monitor) sunt toate Made in China. Ma imbrac in graba si imi iau camasa Made in Bangladesh iar la gat imi pun cravata cea noua de matase, Made in China.

    Este cel putin hilar sa vezi cum lumea preia anumite lozinci fara sa gandeasca prea mult. Da, iPad este facut in China, insa tot acolo sunt facute multe alte obiecte care el folosim zi de zi – si sa nu imi spuneti ca alti producatori ofera conditii mult mai bune angajatilor sai.

    Cu scuze pe divagare… Am un Sony eReader pe care il folosesc cu succes de aproape un an. Imi ofera avantajul de a avea la dispozitie un numar mare de carti intr-un volum extrem de restrans. Memoria interna este de numai 350 MB, insa pana acum am peste 450 de carti stocate si inca cca. 35 MB liberi. eReader-ul imi ofera posibilitatea de a gasi carti gratuite pe care altfel ar fi trebuit sa le cumpar (nu, nu ma refer la piraterie, ci la multitudinea de carti ale caror copyright a expirat – vezi http://www.gutenberg.org, printre altele).
    Va inlocui ebook-ul total cartea tiparita? Greu de spus, acum. Mai in gluma, mai in serios, recomand articolul ‘Is Print dead?’ – http://www.huffingtonpost.com/ja-konrath/is-print-dead_b_583959.html

    Nu ii inteleg nici pe cei care considera ca ‘Cine prefera ereader-ele n-a prea calatorit prin Occident. ‘ sau ca ‘pot pune pariu pe oricit ca cine prefera ereaderele n-a citit nicio carte de literatura in ultimii zece-douazeci ani.’ Majoritatea cartilor citite de mine pe reader au fost beletristica! Apoi, incapatanarea asta de a accepta progresul ma face sa rad: poate ca la fel a gandit lumea si acum vreo 600 de ani, cand Gutenberg inventase tiparul. Oare cine sa se inghesuie sa citeasca o carte tiparita, cand existau atatea papirusuri?!

    Avantajele unui ereader sunt de netagaduit:
    – posibilitatea de a stoca un numar mare de volume intr-un spatiu mic – adio vrafului de carti de pe noptiera si discutiilor cu sotul/sotia (Cand ai de gand sa faci ordine in cartile alea?)
    – Posibilitatea de adnotare, de a marca pasaje, de a pune nenumarate semne de carte
    – Posibilitatea de a cauta dupa un termen sau fraza

    Cu toate astea nu cred ca trebuie sa cantam deja prohodul cartii tiparite. In anumite conditii inca prefer cartea tiparita (depinde de carte si de prezentare, evident).

    • Apropo de exploatare , era pe vremuri bancul ala cu diferenta dintre comunism si capitalism: ” in capitalism omul il exploateaza pe alt om; in comunism … ei bine, in comunism e invers”.
      Revenind la subiect, e limpede ca readerele electronice castiga rapid teren,si cine a pus mana pe un Kindle a inteles de ce,totusi cartea tiparita isi va pastra o felie consistenta din piata.

  27. sunt pentru e-book. de ce? prea multa hartie si spatiu pt ceva care este folosit o singura data. Imi pare rau, dar iubesc copacii, daca mai folosesc si alte materiale pt. hartie cu toate ca ma indoiesc…

  28. o parte din bataia pentru e-reader va fi pentru varsta a treia. pe masura ce speranta de viata creste, pensionarii devin o piata din ce in ce mai interesanta. la o carte tiparita nu poti face nimic. in format electronic poti schimba marimea fontului, un lucru extrem de important pentru un pensionar care nu va avea nevoie de ochelari sa citeasca.

  29. ereaderul este necesar si poate deveni ceva util in momentul in care o sa existe in librarii la vinzare carti in asemenea formate
    cind te duci la humanitas si ai de ales intre o carte clasica de 30 de lei si aceeasi carte digitala de 5 lei, atunci poti sa legi cum vrei….
    dar asa
    dai o caruta de bani pe un dispozitiv, care din ce am inteles citeste prost pdf-urile, si stai sa alergi dupa carti in format electronic
    oferta fiind astfel limitata

    probabil ca si pretul ebook-ului ar fi mai ieftin daca suportul digital ar deveni un dispozitiv de masa, vandabil in orice librarie…

    pina atunci nu e decit un gadget si ramine tot cartea clasica cu o oferta de titluri mai mare si mai variata….

  30. Am un Kindle, achizitionat recent. Face toti banii, mai ales ca pretul a scazut la 189 USD. Cu taxa curierat + taxa vamala, pretul e in jur de 900 Lei. N-o sa renunt complet la cartile tiparite, dar voi citi cam 80% Kindle si 20% carti tiparite. Avantajele Kindle sunt extraordinare pt cineva care citeste in engleza (are dictionar incorporat) si e interesat de carti noi (bestseller NY Times il cumperi azi, nu astepti 2-3 ani sa fie aduse in Romania). Kindle are wireless dar si 3G gratuit inclusiv in Romania, asa ca poti citi si presa scrisa de la noi, fara bani.

  31. e-book vs cartea tiparita? Mmmm …… este o adversitate falsa! Alaturi de e-book, cartile vor exista si in viitor, chiar daca vrem sau nu. Pe mine insa ma framanta altceva: va putea folosi baiatul meu acelasi IPad sau Kindle peste zece ani, pe care o folosesc eu acum? Odata cu criza asta devenim din ce in ce mai saraci.

  32. Remarc ca doar cei ce nu au e-book reader critica… Sunt acri strugurii? Sau filozofam? Eu am un Sony 505 de 1 an si jumatate. De atunci citesc zilnic desi anterior am avut o perioada in care n-am mai citit nimic – in afara meseriei – fiind foarte obosita si ocupata. De cand ma stiu am citit foarte mult si ajunsesem sa nu mai pun mana pe o carte. Readerul il iau cu mine peste tot: metrou, doctor, concediu, parc etc. Daca nu il am cu mine nu ma simt bine.
    Fiecare este liber sa citeasca ce vrea carte tiparita sau e-book, dar, dupa parerea mea readerul este un instrument foarte util si practic.

  33. Un e-book reader ( cu eInk nu LED ) e clar un progres, nimic de zis – sunt pe cale sa cumpar si eu unul.
    Asa, ca o constatare, suntem in situatia unui mucitor forestier care se catara intr-un copac si taie in urma crengile. Cu fiecare progres ne ducem tot mai sus dar pierdem legatura cu pamantul, cu lucrurile de baza. La un soc vom cadea de praful se alege de noi.

  34. Pingback: Cartea tiparita vs. cartea electronica – o falsa confruntare « Pandora's | Blog la feminin

  35. Pingback: Cartea tiparita castiga in sondaje. E-book-ul ii respira in ceafa » Think Outside The Box

  36. Daca doream sa citesc o carte in drumul spre munca eram nevoit sa iau un rucsac cu mine sa depozitez cartea (ultima avea 800 pagini). Acum pot sa pun 3000 de carti pe Kindle, totul la 200 grame.

  37. Pingback: Dragostea – electronică vs. tipărită « Pauza de cafea

  38. Pingback: Cartea ca interfaţă de computer | TOTB.ro - Think Outside the Box

Reply To iorgu Cancel Reply

Advertisment ad adsense adlogger