După atentatul de la Charlie Hebdo, UE şi SUA vor legi mai aspre pentru supravegherea internetului

0

je-suis-sri-460x558În urma incidentelor din redacţia publicaţiei Charlie Hebdo, autorităţile europene şi americane cer adoptarea unor legi pentru o supraveghere intesificată a internetului, pe care organizaţiile neguvernamentale le acuză de încălcarea drepturilor omului. România nu face excepţie de la această tendinţă. Un grup de lucru interinstituţional convocat de Ministerul pentru Societatea Informaţională a cerut în regim de urgenţă rediscutarea legilor privind stocarea datelor personale şi a cartelelor preplătite, pe care autorităţile le consideră “instrumente de luptă împotriva terorismului.” O luare de poziţie semnată de mai multe organizaţii din România atrage atenţia că atentatul este folosit ca pretext pentru restrângerea drepturilor fundamentale.

Deşi aşa-numita lege “Big Brother”, care prevedea stocarea datelor de trafic ale utilizatorilor de internet şi telefonie, şi Legea cartelelor preplătite, au fost declarate neconstituţionale anul trecut de Curtea Constituţională, în urma atentatului de la Paris, autorităţile din România au cerut repunerea lor în discuţie, invocând un “vid legislativ” creat în urma respingerii lor. În toamna trecută, SRI declara că respingerea acestor legi a creat “un vid legislativ, cu consecinţe grave, greu de anticipat, asupra securităţii naţionale”, iar pe 8 ianuarie 2014, după incidentele de la Charlie Hebdo,  Ministrul pentru Societatea Informaţională a reluat acest argument. Scrisoarea semnată de nouă organizaţii importante pentru drepturile omului şi libertatea de exprimare arată însă că “orice nouă lege specifică de păstrare a tuturor datelor de trafic are șanse mari să fie contrară drepturilor fundamentale, în timp ce furnizorii de comunicații oricum rețin date de trafic în scop comercial. Accesul la acestea se poate face prin simpla clarificare a art. 152 din Codul de procedură penală.”

Totodată, miniştrii de interne Uniunii Europene au transmis recent o scrisoare prin care îşi declară solidaritatea cu Parisul şi cu victimele atentatului, menţionând totodată necesitatea unor politici cu efecte asupra libertăţii internetului. “[…] acţiunile noastre trebuie să se încadreze într-o abordare cuprinzătoare, bazată pe lupta împotriva radicalizării, mai ales pe Internet […]”, arată scrisoarea, continuând: “Suntem îngrijoraţi de amploarea utilizătii Internetului pentru a alimenta ura şi violenţa şi ne manifestăm astfel hotărârea de a împiedica folosirea Internetului în astfel de scopuri.”

Dincolo de această declaraţie de principiu, mai multe state au anunţat că vor lua măsuri pentru a spori controlul asupra Internetului. Angelino Alfano, ministrul italian al Afacerilor Interne, arată: “Am pregătit o lege care prevede aplicarea unor norme, aşa-numitele măsuri de prevenţie personală, folosite penntru ca poliţia să poată lua măsuri în ceea ce priveşte activităţile ilegale şi să acţioneze în acelaşi timp în reţea, Internetul fiind adesea utilizat ca vehicol pentru recrutare şi pregătire.” Totodată, premierul britanic David Cameron a anunţat că vrea să introducă o “lege comprehensivă”, prin care se interzică folosirea oricăror metode de comunicare care nu pot i interpretate de serviciile de securitate. Din această categorie, fac parte şi aplicaţii foarte populare de chat, care încriptează datele, cum ar fi WhatsApp sau iMessage. Un articol interesant despre “cripto-războaiele” dintre companiile de tehnologie şi guverne puteţi citi pe BBC. În urma atentatului, în Franţa, premierul Manuel Valls a anunţat că “ar putea fi necesar să luăm alte măsuri” de combatere a terorismului. Potrivit unor grupuri activiste, cum sunt Electronic Frontier Foundation şi La Quadrature du Net, guvernul frabcez a trimis o notificare Uniunii Europene că va bloca accesul la site-uri care promovează terorismul, în conformitate cu legea  LOPPSI, care permite autorităţilor franceze să blocheze accesul la site-uri cu conţinut pornografic sau violent.

În ceea ce priveşte Statele Unite, la câteva ore după atacul de la Paris, senatorii republicani au cerut public consolidarea programelor National Security Agency (NSA), instituţie aflată în miezul numeroaselor controverse stârnite de dezvăluirile lui Edward Snowden legate de activităţile sale de spionaj şi supraveghere. “Mă tem că serviciile noastre secrete, concepute să prevină un asemenea atac pe teritoriul nostru, se erodează rapid. Cred că infrastructura noastră de siguranţă naţională, menită să prevină atentatele, este sub asediu,” a comentat Lindsey Graham, senatoare republicană.

Foto: Kamikaze.ro


Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger