Drumul opţionalului de ecologie spre şcolile din România

0

În urmă cu câţiva ani, o familie din Bucureşti a început să fie preocupată că cei mici cresc fără să afle despre schimbările climatice şi contribuţia omului în degradarea mediului. Cei doi s-au apucat să facă proiecte, întâi la clasa copilului lor, apoi în mai multe şcoli din Bucureşti. 

 

IMG_1437

de Cornelia Gaie (Green Report)

 

După ani de educație ecologică predată cu picătura în școli, Felicia și Marius au ajuns unde își doreau: să lucreze la un opțional de ecologie. La toamnă, mai mulţi profesori vor preda ecologie în şcoli din şase judeţe. La baza orelor vor sta materialele şi sesiunile de instruire pe care Felicia le-a pregătit împreună cu soţul ei, cu colegii de la organizaţia lor, Greenitiative, şi cu partenerii de la asociaţiile WWF România şi ViitorPlus.

O zi verde la Mogoşoaia

Într-o zi de aprilie am luat-o spre Mogoşoaia. Acolo locuiesc Felicia şi Marius, împreună cu copiii lor. În curte sunt două clădiri: casa lor şi sediul Greenitiative, organizaţia non-guvernamentală pe care au înfiinţat-o acum mai mulţi ani. E săptămâna Şcolii Altfel. Şi în acest an, Felicia şi-a deschis casa pentru elevii de la mai multe şcoli, cu proiectul “O zi verde la Mogoșoaia”.

Am ajuns acolo odată cu un autocar plin de elevi de clasa a doua, de la Şcoala Regina Maria din Sinaia. După câteva minute de haos şi exclamaţii de încântare, copiii s-au aşezat pe scaune în sufrageria Feliciei şi „ora” a început.

Obiectul de studiu a fost chiar casa familiei Ienculescu-Popovici, construită în ton cu principiile ecologice pe care şi le-au însuşit în special sub influenţa învăţăturilor lui Al Gore.

Cu imagini, întrebări şi discuţii, Felicia le-a explicat cât de important e să fim prietenoşi cu mediul, care, la rândul lui, îi ajută pe oameni. Copiii au aflat cum, de pildă, porţiunile de acoperiş verde de pe casa Feliciei invită speciile de plante, păsări şi insecte să se simtă ca acasă, dar şi izolează în acelaşi timp clădirea, menţinând mai multă căldură în interior.

Mai bine de o oră, copiii au răspuns la întrebări, au ghicit animale din imagini, au văzut cu ochii lor cum arată o cutie de compost şi au simţit textura celulozei, făcută din hârtie reciclată. Unii mai energici, alţii mai liniştiţi, cu toţii au ascultat atenţi şi cu entuziasm.

Ora s-a încheiat cu un joc menit să îi ajute să înţeleagă şi mai bine cum omul influenţează ciclul vieţii naturii. La sfârşit au rămas şi cu o temă: până anul viitor, să facă o grădină de legume în curtea şcolii sau măcar să înceapă să adune gunoaiele selectiv, ca să poată fi reciclate.

 

 

Şcoli Verzi

Începând cu toamna lui 2015, profesori din mai multe şcoli din ţară vor preda o astfel de oră de ecologie, ca materie opţională, la clasele V-VIII.

Proiectul, numit „Şcoli verzi”, se adresează de fapt profesorilor, nu direct elevilor. Felicia împreună cu colegii ei au organizat pentru aceştia seminarii, cu prezentări interactive şi jocuri. Profesorii au experimentat, astfel, exact cum o să se desfăşoare şi ce o să însemne opţionalul de ecologie pentru elevii lor. Au povestit despre cum e structurat cursul, ce înseamnă educaţie experienţială şi de ce e nevoie de educaţie pentru dezvoltare durabilă.

Manualul nu o să fie încărcat de informaţii. Copiii vor învăţa cel mai mult prin jocuri şi activităţi: adică făcând, experimentând. Şi mai important, se vor obişnui să conecteze informaţiile pe care le învaţă la materii precum chimia, fizica, geografia, biologia, plus tot ce prind de pe la televizor.

Materialele sunt compuse din trei componente, adaptate separat pentru clasele V-VI şi VII-VIII. Întâi, e vorba despre ce primim noi, oamenii, de la natură: reglarea climei, filtrarea apei, producerea de hrană, fibre, formarea solului, polenizarea sau fotosinteza fiind doar câteva din temele propuse.

A doua parte arată ce dau oamenii înapoi planetei de la care ne luăm resursele. Lecţiile, jocurile şi activităţile propuse îi vor ajuta pe copii să înţeleagă cum felul în care ne hrănim, călătorim, cum locuim şi construim afectează capacitatea naturii de a ne dărui beneficiile discutate în prima parte. Cel mai important e ca fiecare elev să poată conştientiza impactul lui personal pe care îl are prin obiceiurile vieţii de zi cu zi.

A treia parte a cursului constă în identificarea problemelor de mediu din comunitate. Apoi, printr-un mic proiect, elevii şi profesorii vor alege una dintre probleme şi vor propune soluţii. Ar putea să amenajeze o mică grădină pentru păsări, sau să îşi convingă colegii şi profesorii să folosească hârtie reciclată. Sunt încurajaţi să lucreze la acest proiect împreună cu un ONG local.

Învățarea experiențială stă la baza întregului curs. Elevilor li se comunică scopul fiecărui exercițiu și aplicabilitatea sa în viața cotidiană. Iar la finalul fiecărui exercițiu, elevii sunt implicați în a extrage concluziile și ghidați în a parcurge drumul către conceptele teoretice, sunt implicați permanent în propriul proces de învățare prin asigurarea unui spațiu de reflecție și analiză și sunt invitați să participe cu exemple, din prisma propriei experiențe. Dezvoltarea unui proiect în echipă, procesul de auto-evaluare, identificarea resurselor și a persoanelor cheie care pot sprijini implementarea proiectului propus, toate acestea sunt elemente ale învățării experiențiale în care elevii pot dezvolta autonomie, inițiativă și încredere în ei înșiși pentru realizarea unor sarcini complexe. În plus, modul în care este prezentată informația în cadrul auxiliarului didactic, utilizarea mijloacelor IT și multitudinea de posibilități pe care le oferă pentru explorarea subiectelor propuse în afara orelor de curs, asigură cadrul pentru elevii care doresc să aprofundeze concepte noi prin mijloacele de învățare pe care le consideră adecvate pentru propriul stil de învățare”, explică echipa coordonatoare, în programa şcolară făcută pentru acest proiect.

Echipa celor trei ONG-uri implicate în dezvoltarea manualului s-au folosit de experienţa lor în lucrul cu şcolile. Au colaborat şi cu 14 profesoare, co-autoare ale manualului, cu care au organizat mai întâi un seminar de iniţiere.

De la 1 aprilie, profesorii participanţi la program testează câteva module la clasă. În funcţie de rezultate, vara asta vor face ultimele modificări şi vor finaliza manualul.

„În fiecare şcoală unde se ţine opţionalul am rugat să se creeze o echipă interdisciplinară ‘Şcoli verzi’, cu minim 2-3 membri. Asta înseamnă că cel puţin 74 de profesori vor  ști care e treaba cu opţionalul ăsta, vor folosi ‘Culegerea verde’ şi poate vor prinde curaj să susţină şi ei opţionalul pe care îl implementează colegii lor”, îmi explică Felicia.

Opţionalul se va ţine în 31 de școli din judeţele Suceava, Maramureş, Mehedinţi, Călăraşi, Braşov şi în Bucureşti. Toate materialele vor fi digitale şi se vor descărca gratuit de pe un website, chiar şi de către profesorii care nu au participat încă la vreun training. Ca să se coaguleze ca o comunitate iar echipa coordonatoare să poată urmări desfăşurarea proiectului, oricine îşi descarcă materialele trebuie să îşi facă un username.

 

IMG_1418

 

„Felicia ONG”

Acum mulți ani, Felicia s-a pricopsit, la locul de muncă, cu un fel de poreclă: „Felicia ONG”. Încă de pe-atunci era implicată în tot soiul de activități. A fost voluntară la o organizație non-guvernamentală care se ocupa de un orfelinat și s-a implicat în plantarea de copaci.

Chiar a salvat un mic parc din zona blocurilor rusești de pe bulevardul Basarabia, unde locuia. A strâns semnături, a organizat comunitatea – asociațiile de locatari și școala vecină – să meargă în audiențe la primărie; toți îi spuneau că n-are șanse, dar până la urmă și-au unit forțele și au reușit. Parcul a fost iluminat, curățat de gunoaie și amenajat ca o grădină pentru locatari. Atunci, Felicia a simțit pe pielea ei ce înseamnă puterea comunității.

În 2003, când a izbucnit războiul în Irak, nu era mulțumită de știrile din presa română. S-a apucat să citească presă internațională și de la Irak a ajuns la schimbări climatice. Tot atunci a dat și de cartea și filmul lui Al Gore, politician, om de afaceri și unul dintre cei mai mari activiști de mediu.

Cu toate că citea, se informa, făcea voluntariat și o interesau lucrurile astea, Felicia nu neapărat le trăia, în viața ei de zi cu zi. Dar atunci, în 2003, totul s-a schimbat. Felicia împreună cu soțul și cei doi băieți ai lor, au tradus toate cunoștințele și principiile adunate într-un stil de viață diferit. Se gândeau la cum fiecare lucru pe care îl fac influențează într-un fel sau altul mediul, indiferent că e vorba de casă, transport sau cumpărături. 

Greenitiative

Dacă tot i se spunea Felicia ONG, a înființat și un ONG, în 2007. L-a numit Greenitiative. Deja de la primul proiect s-au orientat spre domeniul educației. Li se părea strigător la cer cum copiii cresc fără să știe despre sustenabilitate, de schimbări climatice, de contribuția omului la toate problemele astea. „Școala nu se ocupă deloc de chestiie astea. Am zis, hai să facem ceva în școli. Și am început cu clasa băiatului nostru, care era în clasa a 5-a. Proiectul se numea ‘Generația energiei curate’”, povestește Felicia.

O doamnă profesoară al cărei copil era coleg cu băiatul Feliciei a fost atât de încântată, că a invitat-o pe Felicia să facă un proiect și la Colegiul Tehnic „Traian”, unde lucra ea. Au organizat împreună și primul Earth Hour din România, au învățat să adune selectiv deșeurile, s-au folosit de o parte din ele ca să creeze obiecte și au pus pe picioare o piesă de teatru care s-a jucat în mai multe parcuri, licee și universități. Proiectul ăsta a ajuns în încă vreo trei licee.

Următorul proiect s-a numit „Terra – singura noastră casă”, cu tema schimbărilor climatice. L-au ținut timp de un an şcolar, în 15 școli și licee din București. Au făcut un kit educativ, adică nişte prezentări multimedia, interactive. Au format echipe de elevi şi profesori, fiecare pe picior egal, pe care i-au învăţat să ţină, împreună, prezentările şi activităţile pentru ceilalţi elevi. Elevii şi profesorii au mai organizat împreună o conferinţă la care au vorbit despre problemele de eficienţă energetică din şcoala lor, la Universitatea Ecologică. La Casa ONU au făcut o expoziţie de panouri cu nişte jucării fotovoltaice, pe care elevii au ilustrat, prin desene şi colaje diverse probleme de mediu, cum ar fi  fenomenele meteo extreme, influența schimbărilor climatice asupra ţărilor sărace, energia solară, sau cum se risipeşte energia în şcoala lor.

Proiectul „Terra – singura noastră casă” a fost o ocazie bună pentru Felicia şi soţul ei, Marius, să înveţe adaptarea informaţiilor şi materialelor în funcţie de vârsta copiilor cărora le sunt adresate, fie ei de clasa întâi sau liceeni. Principiile, şi o parte din kit-ul făcut atunci, le aplică şi în proiecul „Şcoli verzi”, cel mai complex de până acum, „care are şi capacitatea de a introduce ceva mult mai sustenabil, şi de-a şi aduna toate forţele, atât ale şcolilor cât şi ale ONG-urilor”, îmi spune Felicia.

Cu ajutorul profesorilor promotori, Felicia şi colegii ei de la Şcoli Verzi îşi doresc să extindă proiectul, să instruiască tot mai mulţi profesori care să devină coordonatori de judeţ, şi să înveţe, la rândul lor, alţi şi alţi profesori.

Acest articol a fost preluat de pe site-ul Green Report


Leave A Reply