Două săptămâni de proteste pentru Roșia Montană

0

La 27 august, Guvernul României a votat un proiect de lege ce permite companiei Roșia Montană Gold Corporation să exploateze rezervele de aur de la Roșia Montană. Proiectul a fost introdus pe ordinea zilei și adoptat fără a se respecta procedurile din Legea 52, care prevede o perioadă de 10 zile pentru comentarii înainte de votare.

 

Foto: Cristian Vasile 

 

Reacția societății civile și a românilor care se opun proiectului minier a fost imediată și susținută, atât în țară, cât și peste hotare. După evenimentele din 1 şi 8 septembrie, când zeci de oraşe din România şi străinătate au protestat paşnic împotriva proiectului de lege aprobat de Guvern şi trimis Parlamentului pentru dezbatere şi aprobare, o listă întreagă de evenimente au continuat să mobilizeze mii de persoane în toată lumea. Protestele în oraşe ca Bucureşti, Timişoara sau Cluj au continuat fără întrerupere. Apogeul a fost atins la 8 septembrie, când peste 15.000 de persoane au ieșit să protesteze în București, și alte peste 10.000 în Cluj. Mai jos, am făcut un istoric al manifestațiilor de până acum pentru Roșia Montană și al efectelor pe care le-au generat. Azi se anunță o nouă zi istorică.

După ce Guvernul a votat proiectul de lege la 27 august, Ștefania Simion, consultant juridic al Campaniei Salvați Roșia Montană, spunea că primul efect al legii, în cazul în care va fi aprobată, ar fi emiterea acordului de mediu, după care compania canadiană va primi licență de exploatare actualizată, se vor elibera planurile de urbanism și va urma exproprierea locuitorilor din Roșia Montană întrucât Guvernul declară proiectul minier de interes național, de utilitate publică și numește RMGC ca fiind reprezentantul statului. De asemenea, vor urma și alte proceduri, precum scoaterea terenurilor din circuitul agricol, silvic, eliberarea avizului de gospodărire a apelor și oținerea autorizației de construire la sfârșitul anului viitor. Vestea că Guvernul a aprobat pe tăcute proiectul de lege a stârnit reacții imediate. La 28 august, patru tineri au protestat spontan în fața Guvernului împotriva deciziei, iar o zi mai târziu, peste 80 de români din Belgia s-au adunat în Place du Luxembourg din Bruxelles în cadrul unui protest cu aceeași temă. O acțiune similară a avut loc în aceeași zi la Berlin.

 

 

Mii de oameni au anunțat pe site-urile de socializare că vor ieși în stradă la 1 septembrie în mai multe orașe din țară, dar și de peste hotare, ceea ce s-a și întâmplat. Inițiatorii protestelor le-au “înmânat” cetățenilor și un ghid de nesupunere civică. În București și Cluj au ieșit în jur de 5.000 de oameni în seara zilei de 1 septembrie, alături de oameni indignați din numeroase orașe din țară, concomitent cu un protest al bârlădenilor împotriva exploatării gazelor de șist de către compania Chevron. Presa mainstream a încercat discreditarea și diminuarea manifestațiilor. La 1 septembrie, românii din străinătate au ieșit și ei în stradă în fața consulatelor și ambasadelor României din orașele în care locuiesc. Indignarea i-a scos din case pe românii din Chișinău până în Washington și New York.

 

 

 

În dimineața zilei de 2 septembrieprotestatarii au depus o listă cu revendicări la Secretariatul General al Guvernului. Printre ele se numărau respingerea de către Parlament a proiectului de lege care a generat mişcările de stradă din 1 septembrie, precum şi demiterea iniţiatorilor proiectului (între care trei miniştri ai Guvernului), dar şi interzicerea utilizării cianurilor în industria minieră şi includerea Roşiei Montane pe lista UNESCO. Seara, bucureștenii au ieșit din nou în stradă pentru a protesta împotriva proiectului de lege. Mai întâi la fântânta de la Universitate, îngrămădiți de cordoane de jandarmi, apoi pe Bulevardul Regina Elisabeta, unde au ocupat carosabilul și au făcut un nou sit-in, cu trompete, scandări și sticle de plastic lovite de asfalt. Manifestația a fost neobosită până spre dimineață.

 

București, 2 septembrie. Foto: Vlad Petri

 

Peste o mie de oameni au protestat în Cluj în seara zilei de 3 septembrie, iar bucureștenii au continuat și ei protestele printr-un nou sit-in. Dacă la 1 septembrie au ocupat bulevardul Magheru și au mărșăluit până la sediul Guvernului din Piața Victoriei și înapoi, iar în ziua următoare s-au mutat pe carosabilul de pe bulevardul Regina Elisabeta, la 3 septembrie, protestatarii din București s-au așezat pe Calea Victoriei, în apropierea Senatului României. Au scandat, cântat şi dansat timp de mai multe ore. La ora 12 au ţinut un moment de reculegere pentru victimele Revoluţiei din ’89. Gabriel Resources (GR), compania care deţine pachetul majoritar de acţiuni în cadrul Roşia Montană Gold Corporation, a înregistrat cea mai dramatică scădere a acţiunilor sale pe bursă din ultimele patru luni după protestele declanşate de proiectul de lege propus de guvernul Ponta. La 3 septembrie, pe bursa din Toronto, titlurile Gabriel Resources erau în declin cu 11%, după ce au scăzut cu până la 17%, cel mai mult după 15 aprilie.

 

Cluj, 3 septembrie

București, 3 septembrie. Foto: Vlad Petri

 

București, 4 septembrie. Oamenii s-au adunat în Piața Universității, unde au scandat mesaje de protest față de proiectul de lege al Guvernului care ar permite exploatarea aurului cu cianuri și exproprierea locuitorilor de către compania Roșia Montană Gold Corporation în numele statului. Protestatarii au ocupat, din nou, bulevardul Regina Elisabeta și au scandat “Uniți salvăm Roșia Montană”, ținând ritmul cu sticle de plastic și tobe ore în șir. În aceeași zi, Adevărul Live și Al Jazeera au organizat câte o dezbatere cu tema Roșia Montană (aici puteți citi diferențele dintre cele două).

 

 

București, 5 septembrie. În cea de-a cincea zi consecutivă de proteste, cei aproape o mie de oameni care au ieșit în stradă au ajuns, în cele din urmă, să ocupe Bulevardul Libertății, după ce zilele trecute au ocupat Bulevardul Magheru, Bulevardul Regina Elisabeta și Piața Revoluției.

 

1240543_10201221501717783_1932855793_n

București, 5 septembrie. Foto: Vlad Petri

 

La 6 septembrie, locuitorii din Roșia Montană care se opun proiectului minier şi toţi cei care îi susţin şi sprijină şi se află sau ajung în Roşia Montană au fost invitaţi la un protest în faţa clădirii primăriei comunei la un recital de orgă susţinut de Alexandru Negriuc, în Biserica Unitariană din Roşia. În după-amiaza aceleiași zi, “forțele paramilitare” (angajaţii la pază şi o parte a liderilor de sindicat) ale RMGC i-au atacat pe câţiva dintre opozanţii locali din Roşia Montană (foto jos). “Minerii” au fost adunaţi de către companie în piaţa localităţii pentru a întâmpina un grup de parlamentari (din PC şi PPDD), plimbaţi, ca şi în cazul Comisiei UNESCO a Parlamentului, acum două săptămâni, pe la obiectivele companiei. Eugen David, liderul mișcării împotriva proiectului minier, a fost jignit de un parlamentar român.

 

 

București, 7 septembrie. Carosabilul din faţa Palatului Victoria, sediul Guvernului, din Bucureşti, a fost pictat în cursul după-amiezei cu roşiiProtestul inedit a fost organizat pentru a sprijini Roşia Montană şi s-a născut, ca multe alte proteste, pe reţelele de socializare. Evenimentul a fost creat pe Facebook şi a adunat suficient de multe persoane şi roşii încât la faţa locului să fie trimişi jandarmi şi echipele de salubrizare, să facă imediat curat. După Bulevardul Magheru, Bulevardul Regina Elisabeta, Calea Victoriei și Bulevardul Libertății, care au fost ocupate până atunci de protestatarii împotriva exploatării de la Roșia Montană, după ce aceștia s-au oprit la Sala Palatului și în Centrul Istoric, încercând să se solidarizeze cu publicul Festivalului Enescu, respectiv cu masele de la mesele din Lipscani, în seara zilei de 7 septembrie a venit rândul Televiziunii Naționale.

 

stire 8 sept protest rosii 3

 

 

 

Pentru 8 septembrie, românii din 50 de țară din orașe și din străinătate și-au anunțat prezența în stradă pentru a protesta împotriva proiectului de lege. A fost o zi istorică de solidaritate globală pentru salvarea Roșiei Montane. Seara, peste 15.000 de oameni au protestat la București, iar străzile Clujului au fost invadate de peste 10.000 de manifestanți care au mărşăluit şi au scandat, civilizat. Cum politica editorială a majorității canalelor media e determinată de contractele comerciale cu compania RMGC, numărul celor care au ieșit ieri în stradă a fost din nou subestimat: de la “câteva sute” însă, cum estima Mediafax inițial, cifrele au crescut la “aproape 8.000”, atâta vreme cât evidențele nu mai puteau fi ignorate. (Aici puteți vedea o serie de imagini de la protestele din străinătate). După protestele de la 8 septembrie, premierul Victor Ponta le-a cerut legiuitorilor să voteze împotriva planurilor companiei canadiene de a deschide o mină de aur la Roșia Montană, îndemnând și Camera Deputaților la vot negativ. În urma acestei mișcări, acțiunile Gabriel Resources au înregistrat cea mai mare scădere din ultimii 19 ani, prăbușindu-se cu până la 70% la bursa din Toronto.

 

Cluj, 8 septembrie

1229890_10153222957190434_635752521_n

București, 8 septembrie. Foto: George Popescu

 

Protestele au continuat în fiecare zi în București, până astăzi, după ziua istorică de 8 septembrie, apărând, treptat, și tensiuni între protestatari și jandarmi, care au început să devină iritați și să-i mai bruscheze pe manifestanți.

 

 București, 9 septembrie, Bulevardul Elisabeta

 

La 10 septembrie, Comisia Juridică din Senat a adoptat, în unanimitate, “un aviz negativ la proiectul de lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană şi stimularea şi facilitarea dezvoltării activităţilor miniere în România”. (Mai multe detalii aflați aici)

 

 București, 10 septembrie. Cvartet de coarde pentru Roșia Montană

 

La 11 septembrie, în jur de 500 de persoane au participat joi după-amiaza, în oraşul Cîmpeni, situat la doar câţiva kilometri distanţă de Roşia Montană, la o adunare spontană de protest împotriva proiectului minier de exploatare a zăcământului auroargintifer. Mitingul a avut loc în centrul localităţii, în zona monumentului lui Avram Iancu, printre cei prezenţi aflându-se preoţi şi oameni de afaceri din Cîmpeni. A fost primul protest desfăşurat în Munţii Apuseni într-o altă localitate decât Roşia Montană, unde Alburnus Maior a organizat astfel de acţiuni, împotriva proiectului minier al RMGC. În acelaşi timp, la circa 15 kilometri distanţă, la Roşia Montană, 22 de angajaţi ai RMGC, care se blocaseră cu o zi înainte în galeria Cătălina Monuleşti, refuzau în continuare să iasă la suprafaţă şi ameninţau că, de sâmbătă, 14 septembrie, vor intra în greva foamei dacă preşedintele Senatului, Crin Antonescu, liderul PNL, nu va veni să discute cu ei; au renunțat în cele din urmă la greva foamei, invocând condițiile vitrege din subteran.

Știrea zilei de 11 septembrie pe tema Roșia Montană a fost legată însă de cele 4 miliarde de dolari pe care Gabriel Resources le-ar solicita statului român dacă Parlamentul va respinge proiectul de lege specială. “În cazul în care camera inferioară (Camera Deputaților) respinge proiectul, vom merge mai departe cu notificarea formală de litigiu comercial pentru multiple încălcări ale tratatelor internaționale de investiții pentru o sumă de până la 4 miliarde de dolari (U.S.)”, a afirmat Jonathan Henry (directorul general al Gabriel Resources), pentru publicația canadiană ”The Globe and Mail”. “Cazul nostru este foarte puternic și îl vom aduce în atenția publică astfel încât eforturile României de a atrage investiții străine vor suferi foarte mult”, a mai spus șeful lui Gabriel. (Mai multe aflați aici).

 

 

La 13 septembrie, susţinători ai cauzei Roşia Montană s-au adunat în faţa Prefecturii din Cluj, cu ocazia vizitei ministrului Culturii, Daniel Constantin Barbu. Protestatarii au afişat mai multe banere şi steaguri şi au cerut demisia ministrului. “Ieşirea ministrului a fost acompaniată de scandări prin care i se cere demisia şi roşii aruncate în mod simbolic pe macadam pentru a fi strivite de către ministru, aşa cum acesta plănuieşte să facă în cazul Roşiei Montane”, au descris organizatorii acțiunii. “De asemenea, s-au citit la megafon acuzaţiile aduse ministrului Culturii pe care le puteţi vedea mai jos. Ca de obicei, Daniel Barbu nu a avut nimic de zis, refugiindu-se cu lașitate în maşina cu care a plecat”.

 

 

La 14 septembrie, în București a avut loc un turneu de informare a oamenilor din cartiere despre Roșia Montană în cadrul evenimentului “Un tramvai numit Roșia Montană”. Participanții au anunțat că vor merge cu tramveiele dus-întors, în echipe de câte 20-30 de oameni, înarmați cu bannere și materiale informative. Seara, jandarmii i-au bruscat pe protestatari pe Bulevardul Regina Elisabeta, după cum se poate vedea mai jos:

 

 

Astăzi, 15 septembrie, se anunță o nouă zi istorică. Citiți aici lista orașelor care și-au anunțat participarea la protest. Vă vom ține la curent cu noi informații!


Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger