Doar 35,5% dintre romi aveau un loc de muncă în 2011

Doar 35,5% dintre persoanele de etnie romă aveau un loc de muncă în 2011, relevă datele raportului „Situaţia romilor în România, 2011. Între incluziune socială și migrație” realizat de Fundaţia Soros România în cadrul proiectului „EU Inclusive. Transfer de date şi competenţe privind integrarea pe piaţa muncii a romilor între România, Bulgaria, Italia şi Spania”.

Rezultatele arată că ponderea romilor care au lucrat permanent în ultimii doi ani este de doar 10%, iar 51,5% dintre cei intervievați declară că nu au lucrat niciodată în ultimii doi ani.

76% dintre cei fără loc de muncă și-au exprimat disponibilitatea de a începe imediat să lucreze dacă li s-ar oferi un loc de muncă.

Datele cercetării indică faptul că 38% din persoanele ocupate lucrează ca muncitori necalificați, 32% au ocupații calificate (muncitori, vânzători, comercianți), 9% sunt muncitori în agricultură, iar 13% au ocupații tradiționale rome.

În ceea ce privește nivelul de educație, 25% dintre adulții romi de peste 16 ani declară că nu știu să scrie și să citească. Mai mult, 2 din 10 copii romi nu merg la școală, cel mai frecvent motiv invocat fiind cel legat de lipsa resurselor financiare.

Femeile sunt într-o mai mare măsură afectate de analfabetism, existând o diferență de 10% între ele și bărbați în ceea ce privește capacitatea declarată de a scrie și a citi.

Conform datelor studiului, 23% din populația de romi din cadrul eșantionului cercetării nu a absolvit nicio școală, 26% a terminat primele patru clase și 34% doar gimnaziul. Numai 17% sunt cei care urmează un liceu sau un nivel superior de educaţie.

În aceste condiții, șansele de incluziune le sunt diminuate semnificativ deoarece, conform legislației, la cursuri de calificare pot participa doar persoanele care au absolvit și ciclul gimnazial.

În ceea ce priveşte dimensiunea fenomenului de migrație a populației rome, din totalul celor chestionați, 75% declară că nu au efectuat nicio deplasare în străinătate. Întrebați dacă intenţionează să se deplaseze în afara ţării în următorul an, 69% dintre cei intervievaţi au răspuns negativ, iar doar 27% afirmativ.

Munca este principala motivaţie a deplasării, ceea ce indică faptul că migraţia romilor este una economică, marcată de lipsa resurselor şi de efortul căutării acestora în afara graniţelor.

Aproape 65% dintre cei plecaţi au vârste cuprinse între 18 şi 39 de ani; proporţia celor de peste 50 de ani este redusă, iar migranţii de peste 60 de ani sunt mai degrabă excepţii.

Trei sferturi dintre romii care au experienţa deplasării în străinătate au revenit acasă după 6 luni sau mai puţin, iar majoritatea a locuit mai puţin de 3 luni în străinătate.  Aceste date indică mai degrabă un comportament de migraţie bazat pe plecări şi reîntoarceri frecvente, decât pe stagii lungi de şedere în străinătate.

Raportul Situaţia romilor în România, 2011. Între integrare socială și migrație a fost realizat pe un eșantion de 1100 de subiecți, auto-identificați, provenind atât din comunități compacte cât și din cele disipate.

Sursa: Fundația Soros

Foto: Flickr / skingmedia