Distrugerea naturii va afecta economiile nationale

8

Pierderile permanente inregistrate in natura ar putea lovi in curand economiile nationale, arata un raport ONU, care avertizeaza ca unele ecosisteme vor ajunge in curand intr-un punct in care vor deveni inutile pentru umanitate, fiind vorba de moartea rapida a unor paduri, invadarea cursurilor de apa de catre alge sau extinctia in masa a recifelor de corali.

Luna trecuta, oamenii de stiinta au atras atentia ca guvernele nu isi vor atinge tintele privind protectia biodiversitatii fixate pana in 2010, scrie BBC News. La randul sau, Global Biodiversity Outlook, un raport al ONU, aflat la a treia editie, intareste afirmatia printr-un scenariu sumbru. „Vestile nu sunt bune”, spune Ahmed Djoglaf, secretar executiv al Conventiei ONU pe Probleme de Diversitate Biologica, citat de publicatia britanica. „Continuam sa pierdem din biodiversitate intr-un ritm nemaivazut pana acum in istorie – ratele de extinctie ar putea fi de pana la 1.000 de ori mai mari decat cele anterioare”.

Grupul global al vertebratelor, care include mamifere, reptile, pasari, amfibieni si pesti, s-a imputinat cu o treime in perioada 1970-2006. In 2002, la Johannesburg, guvernele s-au angajat sa reduca din rata pierderilor in materie de biodiversitate si au fixat o serie de tinte cu termen limita pana in 2010. Printre acestea se numara stoparea pierderii si degradarii habitatelor, protejarea a cel putin 10% din regiunile ecologice ale Pamantului, controlarea raspandirii speciilor invazive sau asigurarea ca negotul international nu implica specii amenintate cu disparitia.

Pana acum, nici unul din guvernele care au emis rapoarte in acest sens nu a sustinut ca ar fi atins aceste tinte. Daca in unele regiuni se inregistreaza progrese, la nivel global, numarul speciilor trecute pe Lista rosie a speciilor aflate pe cale de disparitie este in crestere continua.  „21% din mamifere, 30% din amfibieni, 12% din pasari si 27% din corali sunt amenintate cu extinctia”, spune Bill Jackson, director executiv adjunct al Uniunii Internationale pentru Conservarea Naturii, care gestioneaza lista cu pricina. „Daca lumea ar inregistra pierderi echivalente privind pretul actiunilor, acestea ar atrage un raspuns rapid si o panica generalizata”.

ONU crede ca relatia dintre pierderile inregistrate in natura si pagubele economice nu este doar la nivel figurat. Un proiect in derulare, botezat „Economia Ecosistemelor si a Biodiversitatii” (TEEB), incearca sa cuantifice valoarea monetara a diverselor servicii pe care ni le asigura mediul inconjurator, precum purificarea apei si a aerului, protejarea coastelor in fata furtunilor sau conservarea florei si faunei pentru ecoturism. Daca aceste servicii dispar sau se degradeaza, ele trebuie inlocuite cu ajutorul fondurilor scoase din cuferele societatilor.

TEEB a calculat deja ca pagubele anuale din sectorul padurilor inseamna o pierdere de 2-5 trilioane de dolari. „Multe economii sunt oarbe in fata valorii uriase a diversitatii animalelor, plantelor si a altor forme de viata si a rolului lor in starea de sanatate si functionarea ecosistemelor”, spune Achim Steiner, director executiv al Programului ONU pentru Mediu. „Omenirea a nascocit iluzia ca putem supravietui fara biodiversitate sau ca aceasta se afla la periferia lumii contemporane: adevarul este ca avem nevoie de ea mai mult ca niciodata pe o planeta cu o populatie de 6 miliarde de oameni, care ar putea depasi 9 miliarde pana in 2050”.

Cu cat ecosistemele se degradeaza mai mult, mai spun oficialii ONU, cu atat este mai mare riscul ca ele sa devina tot mai nefolositoare pentru umanitate. De exemplu, sursele de apa dulce poluate in exces cu ingrasaminte folosite in agricultura ar putea ajunge sa fie sufocate de alge, ceea ce ar duce la moartea pestilor si ar face apa imposibil de baut.

Lansarea GBO3 vine intr-un moment in care guvernele incep doua saptamani de discutii in Nairobi pentru a formula noi masuri pentru protejarea biodiversitatii ce ar putea fi adoptate in cadrul summit-ului din Japonia pe marginea diversitatii biologice .

Foto: Flickr/Japes18

Tags:



8 comentarii

  1. Societatea “de consum”, goana după câştig şi lăcomia au transformat omul într-o fiinţă distrugătoare, inconştientă, lipsită de elementarul simţ de conservare. Mentalitatea actuală “după mine, potopul” ne distruge mediul de viaţă şi, deci, viaţa. Habar n-avem, ne-a orbit lăcomia. Din păcate suntem deja mult prea mulţi, aşa că numărul celor care nu sunt aşa este infim faţă de al celorlalţi, balanţa este total dezechilibrată. Deci, nu există soluţie, omenirea nu se va opri de bunăvoie din această goană iresponsabilă spre… propria distrugere.

  2. 3 axiome:
    – Natura poate exista fara om.
    – Omul nu prea poate exista fara natura.
    – Omul (in cantitati mari) distruge natura.

    Ce facem?

  3. Se termină petrolul, la fix dacă privim problema teleologic. Încă 100 de ani de ars hidrocarburi şi-am fi distrus biosfera. Acum… gata cu creşterea infinită, gata cu îngrăşămintele, cu affordable chinese junk, cu puterea focului dezlănţuită iresponsabil de om. Înapoi la rădăcinile fundamental biologice, înapoi la sapă 🙂

  4. Mihaela Jackson on

    Pai ce sa facem, bem, halim tot, dam la veverita cat se mai poate, dupa care vom muri. In vreo suta de milioane de ani planeta va produce o alta specie care probabil ca va fi mai inteligenta decat noi. Daca nu, nu. Umanitatea este ca un tren care accelereaza spre propria pierzanie.Mare chestie, ce sa zic.

  5. Cu asa zisa criza, naturii i se va da o lovitura f grea imposibil de reparat .ganditi-va numai la Romania Oamenii inebuniti de saracie vor taia tot sa se incalzeasca ca doar lemnul e gratis la noi,vor arunca si mai mult gunoi in natura ca doar nu o sa plateasca,vom da aur pe cianura etc; tarile dezvoltate vor supravietui mai mult decat noi ,oricum vor fi probleme uriase cu lucruri cnsiderate de baza si normale energie,apa etc

Reply To BX Cancel Reply

Advertisment ad adsense adlogger