Distrugerea naturii este calea sigură către o criză economică și socială

1

Zi de zi, natura ne oferă servicii (sau beneficii): solul necesar culturilor sau construcțiilor, apă, alimente, are rol de protecție împotriva calamităților (de exemplu, zonele umede care „absorb” apa ca un burete, acţionând împotriva inundațiilor). Toate acestea reprezintă servicii de mediu, de care beneficiem individual sau pe care ne bazăm afacerile, bunăstarea și dezvoltarea economică. Serviciile de mediu pot fi împărţite în următoarele patru categorii:


• Servicii de suport – serviciile care creează condiţiile necesare pentru furnizarea tuturor celorlalte servicii oferite de ecosisteme (de exemplu, fotosinteza sau formarea solului)
• Servicii de furnizare – toate produsele care provin din ecosisteme (de exemplu, alimentele, fibră, combustibilii, ierburile aromatice şi plantele medicinale, resursele genetice şi apa potabilă)
• Servicii de reglare – capacitatea ecosistemelor de a regla procesele naturale importante (de exemplu, reglarea climei, calitatea şi cantitatea apei etc.)
• Servicii culturale – beneficii imateriale oferite de ecosisteme (de exemplu, valoarea estetică a peisajului, spaţiile de recreere).

Prin activităţile noastre, am ajuns să exploatăm în exces resursele naturale şi să influențăm în mod negativ capacitatea ecosistemelor de a ne oferi aceste servicii vitale. Agricultura, silvicultura, pescuitul, producerea energiei, exploatațiile sau turismul sunt activităţi care, practicate intensiv și la scară largă, afectează ecosistemele, procesele de purificare a apei, controlul inundaţiilor sau clima și, într-un final, calitatea vieţii.

Julio Tressiera, coordonator al Programului Global de Plăți pentru Serviciile Bazinelor Hidrografice (EPWS), cu sediul în Olanda, a afirmat într-un interviu recent că: „…[economia de piață]trebuie să fie mai responsabilă față de nevoile oamenilor și să respecte mediul. În timpul crizei economice, oamenii sunt interesați de păstrarea locurilor de muncă. Producția de energie și siguranța alimentară sunt și ele priorități. Aceste cerințe urgente împing problemele și legislația de mediu pe locul doi. Trebuie însă să înțelegem care este contribuția degradării mediului la criza economică. Profitul se face pe spinarea naturii și oamenilor și nu invers. Dacă distrugi natura, vei ajunge să rămâi cu buzunarele goale”.

Plăţile pentru Serviciile de Mediu – o perspectivă inovatoare asupra conservării naturii

Plăţile pentru Serviciile de Mediu reprezintă denumirea generică pentru o serie de mecanisme financiare prin intermediul cărora beneficiarii serviciilor de mediu îi recompensează, prin subvenţii sau plăţi, pe administratorii de teren care oferă aceste servicii. În acest mod se încurajează conservarea ecosistemelor naturale de către administratorii sau proprietarii de teren, prin adoptarea sau continuarea implementării unor practici prietenoase pentru mediu.

Dezvoltarea mecanismelor de plată în schimbul beneficiilor oferite de păduri, soluri fertile şi alte ecosisteme naturale este o modalitate de recunoaştere a valorii acestora şi de asigurare a continuităţii beneficiilor pentru generațiile viitoare.

În prezent, WWF este lider în dezvoltarea schemelor PES în întreaga lume, cele mai populare fiind cele legate de serviciile asigurate de bazinele hidrografice.

În România, WWF elaborează, de asemenea, prima schemă pentru plata serviciilor de mediu. Intitulat “Promovarea Plăţilor pentru Servicii de Mediu şi a schemelor de finanţare sustenabilă pentru Bazinul Dunării”, proiectul demonstrează funcționalitatea plăților pentru serviciile de mediu în bazinul Dunării, cu aplicabilitate și în alte bazine hidrografice internaționale. Proiectul integrează această nouă abordare în Planul de Gestionare a Bazinului Dunării (Danube River Basin Management Plan) şi facilitează schimbul de experienţe cu alte ţări din bazinul Dunării, în special cu Serbia şi Ucraina, dar şi din alte bazine mari şi cu comunitatea internaţională.

Proiectul, prezentat în cadrul seminarului, este implementat nu numai în România, în zona Maramureș și în cadrul fermei piscicole de la Ciocănești, dar şi în Bulgaria, în Parcurile Naturale Persina și Rusenski Lom. În Maramureș, serviciile pe care se concentrează sunt cele culturale/de recreere (posibilitățile de petrecere a timpului într-o zonă cu patrimoniu natural și cultural special și valoros) și cele de reglare (sechestrarea și stocarea carbonului), care sunt asigurate de cele 7 arii protejate din zonă și de terenurile mozaicate de înaltă valoare naturală. Problema identificată este lipsa resurselor financiare a administratorilor ariilor protejate pentru măsurile de protejare și conservare a acestor arii, iar soluția este atragerea de fonduri din turism pentru finanțarea acestor măsuri. Pornind de la această soluție, WWF a dezvoltat o viziune mai cuprinzătoare, integrată, de termen mediu-lung pentru dezvoltarea durabilă a zonei. La ferma piscicolă Ciocănești, parte dintr-un sit Natura 2000, proiectul se concentrează pe serviciile de furnizare (producția de pește) și cele de reglare, prin facilitarea implementării unor practici durabile de acvacultură; aceste pratici vor avea un impact pozitiv asupra calității apei și ecosistemului, în general, important pentru cele 31 de specii de păsări prezente aici și protejate la nivel european.

În Bulgaria, echipa de proiect dezvoltă o perspectivă ecoturistică similară celei din Maramureș, în cazul Parcului Natural Rusenski Lom; în ceea ce privește Parcul Natural Persina, se mizează pe capacitatea zonei umede de a asigura materia primă (biomasa) pentru producția de combustibili naturali, precum peleții, fondurile strânse din vânzarea acestei biomase fiind utilizate pentru gestionarea responsabilă/refacerea zonei.

Sursa: WWF


Un comentariu

  1. Corect este:

    Dezvoltarea mecanismelor de PIATA în schimbul beneficiilor oferite de păduri, soluri fertile şi alte ecosisteme naturale este o modalitate de recunoaştere a valorii acestora şi de asigurare a continuităţii beneficiilor pentru generațiile viitoare!!!

Leave A Reply