Din taxa de viciu colectată de Guvern din vînzarea băuturilor alcoolice, niciun leu nu este investit în prevenirea şi tratamentul dependenţei de alcool

3

Interviu cu un specialist în adicţii, doctorul Eugen Hriscu, despre – termenul alcoolism – AlcoHelp – dezinteresul medicilor pentru dependenţa de substanţe – dezinteresul statului – consumul controlat de alcool – stereotipuri şi clişee – dependenţa ca boală – nazismul politicilor prohibitive.

de Dan Sociu

Spune-mi cîte ceva despre activitatea ta cu alcoolicii, alcoolismul etc.

De la bun început aş vrea să precizez că pentru mine, ca medic psihiatru şi psihoterapeut, termenul de alcoolism nu intră în vocabular. Nu există în DSM sau în ICD (clasficări internaţionale ale diagnosticelor psihiatrice) boala numită alcoolism. În prezent vorbim de „tulburări legate de consumul de alcool”, categorie care include diverse forme de consum problematic de alcool, de la consum la risc (un consum care nu pune în prezent probleme, dar care, continuat, va crea probleme în viitor), consum nociv (un consum care creează în prezent probleme), la abuz şi dependenţă.

Lucrez în domeniul adicţiilor din 2003 şi primul proiect major în domeniul abuzului de alcool a fost înfiinţarea centrului AlcoHelp, primul centru ambulator pentru tratarea dependenţei de alcool. Acesta a funcţionat în regim de voluntariat, în Bucureşti pînă în 2005, cînd am fost nevoiţi să-l închidem din lipsă de fonduri. Am participat la scrierea unui ghid de tratament în dependenţele de substanţe şi am redactat, împreună cu Magdalena Ioan, primul ghid de intervenţie psihologică în prevenirea recăderilor în dependenţele de substanţe. În prezent, sunt manager de proiecte în cadrul organizaţiei non-guvernamentale ALIAT unde, în ultimii doi ani, am dezvoltat platforma online www.alcohelp.ro, prima intervenţie terapeutică online în abuzul şi dependenţa de alcool. Am şi o practică privată în cadrul clinicii PsyMotion, unde lucrez cu oameni cu diverse probleme psihologice şi psihiatrice, inclusiv dependenţa de alcool.

Din ce ai văzut şi din ce ştii, au românii o problemă serioasă cu alcoolul? Ar trebui să fim îngrijoraţi, foarte îngrijoraţi sau de-a dreptul speriaţi?

Eu, ca medic, nu-mi permit sa fac afirmaţii nesusţinute de dovezi ştiinţifice. De aceea, în lipsa unui studiu epidemiologic serios care să evalueze abuzul de alcool în populatie nu vreau să lansez opinii personale. Cred că ar trebui să fim îngrijoraţi în prezent de absenţa unui program guvernamental în domeniul prevenirii şi tratării abuzului de alcool, România fiind probabil singura ţară din Uniunea Europeana care nu are nici măcar un singur centru de tratament al dependenţei de alcool finanţat din bani publici. În România există o tradiţie îndelungată a tabuizării subiectului dependenţei de substanţe. Nici înainte de 1989, nici după, nu a existat un interes al medicilor pentru acest domeniu, care a rămas, în mare parte, neexplorat şi nestudiat. În prezent, nu există o competenţă pentru medici în tratarea dependenţelor, iar informaţiile care se vehiculează în facultatea de medicină sau în rezidenţiat sunt, în cel mai bun caz, insuficiente.

Ce fac statul, şcoala, biserica (nu numai cea ortodoxă, bineînţeles), ong-urile, producătorii de alcool în privinţa asta?

Psihiatria, în general, şi adicţiile, în special, au fost domenii în care absenţa implicării statului a fost compensată mult timp, şi cu ajutor străin, de activitatea diverselor ong-uri. Există diverse iniţiative (grupurile de Alcoolicii Anonimi, centre, comunităţi terapeutice) derulate de ong-uri şi există şi iniţiative ale bisericilor ortodoxă şi catolică. Problema rămîne faptul că astfel de eforturi pot avea doar un impact local, limitat. Doar o intervenţie din partea statului poate asigura un acces bun al populaţiei pentru servicii de sănătate de acest fel.

Iniţiativele în domeniu ale industriei producătoare de alcool variază. De la neimplicare, la programe modeste de educaţie şi prevenire prin simpla informare si pînă la implicare activă în programe ţintite, derulate de profesionişti. ALIAT colaborează din 2009 cu Heineken Romania, care a finanţat înfiinţarea platformei online http://www.alcohelp.ro precum şi alte activităţi, cum ar fi Caravana AlcoHelp, o acţiune de informare şi testare a consumului propriu de alcool în 11 oraşe din ţară. Din nou, astfel de inţiative, oricît de lăudabile, nu pot acoperi nevoile unei întregi populaţii. Spre exemplu, populaţia rurală este extrem de dificil de atins şi vom incerca, anul acesta, să derulăm un proiect care să-i vizeze direct.

Se vorbeşte în ultima vreme de o schimbare a paradigmei, se spune că cultura alcoolului ar fi înlocuită încet de cea a drogurilor. Ce crezi?

Schimbările de paradigmă sunt dificil de observat atunci cînd trăieşti în interiorul paradigmei. Cu siguranţă asistăm la o creştere a consumului de droguri, în special în rîndul populaţiei tinere. Dacă există o astfel de schimbare, ea nu se produce brusc şi cele două tipuri de comportament coexistă, ceea ce face şi mai periculos fenomenul. Asocierea alcoolului cu drogurile sporeşte riscurile pentru viaţa consumatorilor. Ultimul recensămînt în populaţia de liceeni a Statelor Unite surprinde, într-adevar, o creştere a procentului de consumatori de substanţe ilicite şi o scădere a numărului consumatorilor de alcool. Pe de altă parte, în Europa occidentală, abuzul de alcool înregistrează creşteri la tineri. Cred că este important să luăm în consideraţie specificităţile culturale ale unei zone, pentru că doar substanţa şi proprietăţile ei farmacologice nu explică întregul fenomen. Ar trebui să ne îndreptăm atenţia mai degrabă spre oameni, decît spre substanţe. Sau spre paradigme.

Unii spun că nu există consum controlat pentru cei care au probleme serioase cu alcoolul. Crezi că e adevărat sau se poate ajunge la o cale de mijloc între abstinenţă şi consum la risc, chiar şi cînd e vorba de oameni cu o istorie complicată de consum?

O comparaţie utilă atunci cînd vine vorba de diversele forme de severitate a abuzului de alcool şi soluţiile pentru acestea este cea cu diabetul zaharat. În funcţie de gradul de afectare a pancreasului, un medic poate recomanda soluţii diverse: uneori, un program de dietă şi exerciţii fizice care să ducă la scăderea în greutate pot să fie de ajuns, alteori, cînd pancreasul este mai afectat, este nevoie de pastile şi, într-o ultimă etapă, pacientul va avea nevoie de insulină administrată zilnic. În abuzul de alcool, capacitatea pancreasului de a secreta insulină este reprezentată de capacitatea creierului de a controla consumul de alcool. Uneori, cînd abuzul de alcool este recent şi nu este afectată capacitatea creierului de a controla consumul, o simplă intervenţie de 15 minute făcută de un medic poate determina pacientul să facă schimbări de viaţă care să ducă la diminuarea consecinţelor negative pe termen lung prin implementarea unor limite ale consumului de alcool. Alteori, pacientul poate răspunde la o serie de intervenţii mai intense, de exemplu un program de consiliere psihologică specifică realizat în ambulator. În cazurile severe, este nevoie de intervenţii intense (spitalizare, medicaţie) şi abstinenţa este singura soluţie viabilă. Problema multora, inclusiv medici, este că gîndesc despre consumatorii de alcool în stereotipuri – un individ „distrus” fizic şi psihic, sever dependent de alcool, bea dimineaţa, este violent, neagă consumul sau consecinţele acestuia, recalcitrant şi adus la tratament „cu forţa” de familie. Studiile şi experienţa demonstrează că puţini, cam 5%, din cei care au probleme cu alcoolul se încadrează în această imagine. Restul, sunt oameni „normali” care, din cînd în cînd, „sar calul”. Şi pentru aceştia, consumul controlat de alcool poate fi o opţiune.

Recent, şefa stirilor TVR, Rodica Culcer, spunea “Mor copiii neînregistraţi pentru că le dăm bani părinţilor să bea la cîrciumi.” Tu ce crezi, dacă le-am sista ajutorul social, ar fi mai bine pentru ei?

Au mai fost poziţii publice agresive şi discriminatorii faţă de cei care au probleme cu consumul abuziv de alcool. Recent, seful IGPR declara că poliţiştii „beţivi” ar trebui demişi, iar un doctor de la Iaşi a făcut ceva valuri în presă declarînd că cei aduşi la Urgenţe pentru că au probleme cu alcoolul ar trebui să-şi acopere singuri contravaloarea tratamentului.

Aceste pozitii provin, pe de o parte, dintr-o necunoaştere a problemei dependenţei. Aceşti oameni şi mulţi alţii ca ei consideră că te poţi lasa de alcool dacă vrei cu adevărat. Ei nu înteleg că dependenţa este tocmai o boală care afectează capacitatea voliţională a persoanei, este o boală care diminuează resursele de auto-control. E ca şi cum ai certa un bolnav de SIDA că raceşte prea des pentru că nu-şi pune fularul la gît.

Pe de altă parte, societatea românească practică, atunci cînd e vorba de deviaţiile de la „normal”, o cruzime deosebită, vecină cu primitivismul. Primul reflex faţa de cei ce nu satisfac normele acceptate este cel punitiv sau de alungare din comunitate. Cealaltă variantă este negarea oricărei probleme. Acelaşi lucru se întîmplă, astăzi, în dezbaterea privind celebrele deja etnobotanice. Nimeni, se pare, nu este dispus să dorească să înţeleagă ce se întîmplă cu aceşti oameni, ce le determină comportamentul (auto)distructiv şi ce fel de ajutor ar avea nevoie. Spre exemplu, se ignoră faptul că din taxa de viciu colectată de guvern din vînzarea bauturilor alcoolice, niciun leu nu este investit în prevenirea şi tratamentul dependenţei de alcool, iar România este probabil singura ţară europeană care nu dispune de nici măcar un centru de tratament al acestei boli finanţat din bani publici. Există o lipsă uriaşă de servicii de sănătate în mediul rural, oamenii au diverse probleme (anxietate, depresie, sărăcie, lipsa de speranţă); nimeni nu pare interesat de contextul mai larg al problemelor acestor oameni. Învăţămîntul academic medical şi cel psihologic nu dispun de o curriculă în domeniul tratării dependenţelor. Se ignoră faptul că doar internarea de 10 zile pentru dezalcoolizare, adesea într-un spital de psihiatrie, în lipsa unui tratament ulterior care să includă intervenţii psihologice şi sociale, se însoţeşte de o rată a recăderilor de peste 90%. Aşadar, un dependent de alcool, chiar dacă va dori să obţină un tratament pentru problema sa, cel mai adesea nu va avea la cine să apeleze.

Interzicerea, pedepsele de tot felul sunt doar încercări naive de a rezolva o problemă, dar periculoase pentru că sunt de sorginte nazistă.

Tags:



3 comentarii

  1. Pingback: TOTB.ro - Spune-mi 5 lucruri româneşti care-ţi plac » Think Outside the Box

  2. Cornelia Vodoiu on

    S-a terminat cu normalitatea odata cu ultimele repartitii guvernamentale pentru profesori in 1982, 1983 , orasele mari fiind inchise, inclusiv Bucurestiul. O “pseudonormalitate” a fost in scolile asa zise bune cand informatia a fost transmisa mai mult la meditatii, apoi au ramas facutlatile “bune” unde s-a sustinut admitere.Faceti publice listele cu repartitiile guvernamentale ale absolventilor Facultatii de chimie pura din Bucuresti-1982 si verificati dupa 28 de ani care a fost “plata” pentru a lucra la catedra ca si cadre didactice in Universitatea Bucuresti -Facultatea de Chimie , este vorba de colegele noastre Mirela Ceausu cas.Calinescu din Slatina, Violeta Pavelescu cas.Tudor din Bucuresti foarte valoroase pentru noi toti daca timp de 28 de ani si ceva tineam legatura si “corectam” societatea. Am fost formate sa “construim” oameni din cuvinte. Azi, asistam cu voia unora nu numai la depersonalizarea profesionala prin lipsa repartitiilor guvernamentale ci la depersonalizarea tinerilor, copiii nostri prin consum de alcool, droguri si sex.
    Este bine sa stiti si sa verificati absolventii facutlatilor de chimie care au dat admitere in 1978 la matematica, fizica si chimie si care in timpul facultatii au facut 3 ani armata, arma 52 -aparare civila tocmai pentru a face profilaxia toxicomaniei in scoli, in universitati, in Academia Militara Tehnica, in Academia de Politie tuturor celor nascuti dupa 1968. Datorita chimiei organice predata de marii profesori universitari Barbulescu, Felicia Cornea, Olguta Cuza trebuia sa impiedicam sinteza, traficul de etnobotanice. Cate vieti am fi salvat? Am, fost singura interesata sa fac cunoscuta valoarea scolii romanesti de chimie intr-o unitatea a statului si am vazut cum se sintetiza TMP, drog la fel de puternic ca si LSD-ul din categoria PSIHODISLEPTICELOR la Centrul de Cercetari Rm.Valcea, platforma OLTCHIM, sector PILOTI. Acoperirea era Elena Ceusescu si simpozionul de la Calimanesti, afacerea era condusa din America de acad.chimisti Ionel Haiduc, A.T.Balaban. Azi , Ionel Haiduc este presedintele Academiei Romane si totul este varza in centrele universitare.
    Ce ascund granturile Academiei Romane si bursele SOROS? Cine este OTILIA COSTISOR, directoarea Institutului de Chimie Timisoara? Cat castiga colectivul de redactie al revistei de chimie din vanzarea etnobotanicelor?
    Imi face placere sa amintesc o parte din colegele mele, profesoare de chimie promotia 1982 _BUCURESTI cu grad de sublocotenent in rezerva, arma 52-aparare civila : MARIA PARVAN, prima medie pe tara in 1982-9,63, Mirela Ceausu cas.Calinescu, Violeta Pavelescu cas.Tudor, Nina Carbunaru, Carmen Nae, Daniela Nae, Traista Nicolita, Cornelia Bobei, Scarlat Rodica, Anghel Ionela, Luci Dicui cas.Georgescu, Maria Andrei, Geta Lazar, Avram Adela, Picioiu Eleonora, Florea Aurica, Georoc Daniela etc.Unde sunt azi, de nu comenteaza, de nu isi fac datoria?
    In martie 2008 mi-am dat a doua oara demisia din Institutul de Chimie Timisoara al Academiei Romane fiind convinsa ca profesorii universitari conducatori de doctorate , academicienii chimisti, profesorii nostri : MARIA BREZEANU, E.SEGAL, V.E. Sahini si colaboratorii lor sunt implicati in sinteza, traficul de etnobotanice. imi asum raspunderea pentru cele scrise.
    Raul este si de import:
    [« Minister For Health And Children Announces Immediate Criminal Ban On List Of Head Shop Products, Ireland.
    SOURCE : Department of Health and Children , Ireland.
    Article Date : 12 May 2010, -0 :00 PDT.
    The Minister for Health and Children , Mary Harney, T.D. , announced that the Government has made an Order declaring a number of Substances , commonly referred to as so called « LEGAL HIGHS », to be controlled drugs under the Misuse of drugs Act 1977, with immediate effect. This follows approval by the relevant EU authorities.
    « These substances are dangerous and their sale and promotion have caused huge anxiety to families and communities throughout the country », said the Minister.
    The list of the substances by common name is : 1 SYNTHETIC CANNABINOIDS (contained in SPICE) ; 2. BENZYLPIPERAZINE (BZP) and PIPERAZINE DERIVATIVES ; 3. MEPHEDRONE, METHYLONE METHEDRONE, BUTYLONE, FLEPHEDRONE, and MDPV (methylenedioxypyrovalerone) ; GBL (Dihydrofuran -2 (3H) –one otherwise known as GAMMA –BUTYROLACTONE ) and 1,4 BD (Butan -1,4 –diol).
    1.Synthetic cannabinoids :
    [2,3 –Dihydro-5 –methyl – 3- (4 –morpholinylmethyl) pyrrolo [1,2,3 -de] -1,4 benzoxazin 6 –yl] -1-naphthalenylmethadone ;
    3 –Dimethylheptyl -11 –hydroxyhexahydrocannabinol ;
    9-(Hydroxymethyl) -6,6 –dimethyl -3 – (2 –methyloctan -2 –yl) -6a, 7, 10, 10a –tetrahydrobenzo [c] chromen -1-ol ;
    [9- Hydroxy -6 – methyl -3-[5 –phenylpentan -2yl] oxy -5,6, 6a, 7, 8, 9, 10, 10a –octahydrophenanthridin –yl]acetate.
    2. MEPHEDRONE &Related CATHINONES.
    1- (1,3 –Benzodioxol -5-yl) -2- (1 –pyrrolidinyl) –pentanone ;
    1- (2- Fluorophenyl) -2-methylaminopropan -1-one ;
    1-(3-Fluorophenyl) -2-methylaminopropan -1-one ;
    1-(4-Fluorophenyl)-2-methylaminopropan -1-one ;
    METHCATINONE.
    1-(4-Methoxyphenyl)-2- (methylamino)propan -1-one ;
    2-Methylamino-1- (3,4 –methylenedioxyphenyl)butan -1-one ;
    2-Methylamino -1-(3,4 –methylenedioxyphenyl)propan -1-one ;
    1 –(4-Methylphenyl) -2-methylaminopropan -1-one.
    2.
    BZP Derivatives :
    1-Benzylpiperazine or any substance structurally derived from 1-benzylpiperazine or 1- phenylpiperazine by modification in any of teh following ways :
    a) by substitution at the second nitrogen atom of the PIPERAZINE ring with alkyl, benzyl, haloalkyl or phenyl groups ;
    b) by substitution in the aromatic ring to any extent with alkyl, alkoxy, alkylenedioxy, halide or haloalkyl groups. »] SOURCE : Medical News TODAY.

  3. Pingback: 5 mituri promovate de reclamele la alcool | TOTB.ro - Think Outside the Box

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger