Despaduririle produse de o secta crestina ameninta padurile virgine din Paraguay

Gazduieste arbori teposi, jaguari si singurul trib izolat din afara suprafetei amazoniene, conchistadorii spanioli nu au reusit sa-i strapunga granitele si se spune ca Hitler ar fi cautat refugiu acolo. E vorba de regiunea paraguayana Chaco, unde flora, fauna si indigenii sunt amenintati acum de secta protestanta a menonitilor si de fermierii brazilieni, care transforma portiuni vaste din padurile cu arbori teposi, supranumite odinioara „iadul verde” al Americii Latine, in prerii populate cu ferme ce produc carne pentru Europa si biocombustibil pentru autoturisme.

(Articol preluat de pe The Guardian)

Imagini recente din satelit au confirmat faptul ca in jur de un milion de hectare, adica aproape 10% din padurile virgine, uscate din nordul statului Paraguay au fost defrisate in doar patru ani de catre fermierii care folosesc focul, drujbele si buldozerele pentru a-si face loc recoltelor. Proprietarii de terenuri din Chaco, a doua cea mai mare padure din America de Sud, sunt obligati prin lege sa lase copacii sa creasca pe 25% din suprafata pamanturilor lor, insa fiind vorba de o regiune izolata si indepartata si in lipsa resurselor guvernului paraguayan de a-i monitoriza si judeca pe cei care incalca legea, activitatile ilegale au luat in stapanire padurea densa, care se dezvolta incet.

Consecinta, spun activistii de mediu, ar fi un dezastru ecologic ce sporeste in amploare pe zi ce trece si care atrage cu sine eroziunea si desertificarea intr-unul din cele mai fragile si variate ecosisteme virgine ale lumii. Suprafata cu paduri aproape impenetrabile, abia populate, gazduieste 3.400 de specii de plante, 500 de specii de pasari, 150 de specii de mamifere, 120 de specii de reptile si 100 de specii de amfibieni. In plus, Muzeul National de Istorie din Marea Britanie va trimite in noiembrie 60 de oameni de stiinta pentru a examina doua regiuni ale padurii, asteptandu-se descoperirea a sute de noi specii.

In jur de 20.000 de indieni au locuit in zona cu pricina secole la rand, insa pamanturile virgine nu au fost colonizate de catre occidentali pana in anii ’30, cand menonitii – secta religioasa protestanta – din Rusia si Europa de Est au primit in posesie terenuri extinse pentru a evita persecutia comunistilor. La fel ca si in Brazilia, populatia indigena a fost vanturata si deposedata de pamanturi. Menonitii, care includ si secta Amish din Pennsylvania, cred intr-o interpretare stricta a Bibliei si adesea cauta izolare in regiuni indepartate.

Valul imobiliar din Chaco, unde preturile au urcat de la 10 dolari pe hectar pana la peste 200 in doar cativa ani, a facut insa ca secta sa valoreze 500 de milioane de dolari. Famiile de menoniti si cooperative agricole puternice au cumparat in jur de 2 milioane de hectare de pamant in Chaco, iar ceea ce obisnuiau sa fie mici intreprinderi de prelucrare a carnii si a produselor lactate s-au transformat in afaceri uriase, care domina industria cresterii animalelor domestice din Paraguay. Menonitii au acum camionete, hipermarketuri si restaurante in stil nord-american si spun ca vor sa se extinda cat le permite legea.

Menonitii, care pana acum nu au platit taxe, sunt vorbitori de germana, au propriile scoli si propria politie. Li s-au alaturat in Chaco si sute de fermieri brazilieni, in mare parte urmasi ai imigrantilor germani stabiliti in sudul Braziliei dupa razboi, despre care se spune ca exporta despaduririle din propria tara. (In total, brazilienii ar avea in posesie aproape 3 milioane de hectare de pamant). Cele doua grupuri, ambele vorbitoare de germana, controleaza acum aproape o treime din regiunea Chaco si au dezvoltat rapid o afacere cu carne si lactate in valoare de 100 de milioane de dolari anual, care exporta carne in Chile, Europa, Israel si Rusia.

„Soarta [regiunii]Chaco sta acum in mainile acestor grupuri”, spune Ignacio Rivas, activist de mediu la organizatia Guyra din Paraguay, pentru publicatia britanica. „In acest ritm, 75% sau chiar mai mult din Chaco va disparea in decurs de o generatie. Ambele grupuri se extind agresiv. Stilul lor de fermierit este complet nepotrivit pentru solul fragil din Chaco si va duce la eroziune si desertificare”. De cealalta parte, menonitii si alti proprietari de pamanturi apara defrisarile, pe motiv ca genereaza locuri de munca.

O alta sursa de ingrijorare este viitorul ultimului trib izolat din America de Sud, din afara regiunii amazoniene, Ayoreo-Totobiegosode, peste care au tabarat anul acesta buldozerele unei companii de transport menonite, distrugand in mod ilegal mii de hectare de padure folosite de populatia indigena. Potrivit organizatiei Survival International, bisericile fundamentaliste americane ar fi organizat „vanatori de oameni” in urma carora o parte considerabila din populatia Ayoreo-Totobiegosode a fost scoasa din padure in anul 1986, pentru a fi convertita la crestinism.

Cu toate acestea, Chaco are un palmares istoric de supravietuire in fata „colonizatorilor”, printre care doua razboaie si propunerea de a fi transformata in groapa de deseuri nucleare. In secolul XVI, conchistadorii spanioli au incercat sa o penetreze, insa i-au infrant vegetatia si climatul aspre, lipsa apei si triburile indigene, asa ca Chaco a fost ignorata multa vreme. In 1932, in urma zvonurilor privind o lovitura petroliera data de Shell, trupele boliviene au invadat regiunea, insa au fost infranti la randul lor de lipsa apei si temperaturile mistuitoare. Peste 2.000 de oameni au murit in timpul razboiului de trei ani, urmele transeelor si ramasitele tancurilor fiind inca vizibile.

Foto: Flickr/vista gorda