Despăduririle: Ce s-a schimbat din Evul Mediu până la DN66

7

Problemele de mediu ar putea părea, la prima vedere, o problemă cu o istorie destul de scurtă, accelerată în urma Revoluţiei Industriale. Însă despăduririle sau poluarea aerului, armate pe interese economice mai mici sau mai mari au o tradiţie deja îndelungată. Am ales, în plin scandal legat de distrugerea Parcului Naţional Retezat, câteva exemple care să ilustreze începuturile războaielor împotriva naturii din epoca medievală.

“Explozia demografică a provocat distrugeri şi ravagii în mediul înconjurător al Europei medievale. Pentru a creşte suprafaţa terenrilor arabile şi a păşunilor, s-au distrus mii de hectare de pădure. În plus, în afara faptului că în acel timp lemnul reprezenta principalul combustibil atât în folosinţa casnică, cât şi în cea industrială, el era utilizat la construcţia caselor, a morilor de apă şi de vânt, a pădurilor, instalaţiilor militare, fortăreţelor, butoaielor etc. (…) Ne putem face o idee despre întinderea pagubelor cauzate pădurilor de către industria metalurgică dacă notăm faptul că pentru a obţine 50 kg de fier trebuiau prelucrate 200 kg minereu arzând cel puţin 25m3 de lemn.”

O pădure pentru un castel

“În Anglia, la mijlocul secolului al XIV-lea, construirea castelului din Windsor a necesitat tăierea unei întregi păduri: au fost masacraţi exact 3004 stejari. (…) Cotidianul londonez The Times din 21 augst 1971, într-un articol privind poluarea şi moartea pădurii din Sherwood, constată că „nu mai există decât 300-400 de stejari în pădurea lui Robin Hood.”

Sicrie second hand

“În secolul al XIII-lea, la Douai, în Franţa, lemnul este atât de rar şi de scump, încât pentru a-şi îngropa morţii, săracii închiriau coşciugul pe care nu puteau să şi-l cumpere. După ceremonia de la cimitir, şi odată familia plecată, corpul defunctului era aruncat direct în pământ şi sicriul era folosit din nou.”

Corupţia e bine înrădăcinată

“În 1190, în rimul an al domniei sale, regele Richard I a încasat 200 de mărci care i-au fost plătite de cavalerii de Surrey pentru vânzarea pădurilor care se întindeau de  Kent până la Guilford de Surrey. În 1204, oamenii din Essex i-au oferit regelui Ioan 500 de măci şi 5 cai de paradă entru autorizaţia de a tăia pădurile aflate între Colchester şi Bishop’s Shortford.”

Fumurile ajung la nasul reginei

“Pentru folosirea zilnică a cărbunelui, societatea medievală urma să cunoască poluarea atmosferei. Prima persoană care avea să sufere  din această cauză, sau cel puţin să-i înregistreze efectele pernicioase a fost regina Eleonora a Angliei care, în 1257, a părăsit castelul Nottingham, plângându-se de a fi fost incomodată de fumul infect al cetăţii industriale.”

 

Fragmentele de mai sus au fost selectate din volumul Revoluţia industrială în evul mediu de Jean Gimpel, Editura Meridiane, 1983.

Un articol despre despăduririle preistorice şi preindustriale din Europa puteţi găsi aici.


7 comentarii

  1. Unul dintre domeniile de interes maxim pentru mine este modificarea climei. In ultimul timp au fost foarte multe discutii pe aceasta tema dar dupa parerea mea
    nimic concret. Unul dintre motivele lipsei de actiune este, dupa parerea mea, incapacitatea stiintei de a demonstra clar motivele schimbarilor climatice. Se spune ca este o incalzire globala, se dau tot felul de date, dar iarna 2009-2010 din emisfera nordica a fost una din cele mai dure din ultimii zeci de ani.
    Incapacitatea stiintei de a prezice vremea, fie si pe perioade foarte scurte de timp duce de asemenea la inducerea sentimentului de neincredere si nesiguranta a guvernelor si a opiniei publice. Astfel, o stiinta care nu este capabila sa prevada vremea pentru nici macar trei zile nu poate convinge ca va fi in stare sa prezica vremea pe ani de zile.
    Iarna din emisfera nordica, din sezonul 2009-2010 a accentuat si mai mult acest sentiment de neincredere. De altfel, in ultima vreme, s-a lasat linistea peste
    subiectul “incalzirea globala”.
    Totusi problemele ramin: inundatii catastrofale in unele regiuni ale globului, seceta extrema in altele, seceta urmata de ploi catastrofale, tornade, furtuni extrem de puternice, socuri termice de la o zi la alta, etc. Toate acestea au efece drastice asupra agriculturii si in ultima instanta asupra omenirii.

    In cele ce urmeaza vreau sa va prezint o analiza personala asupra fenomenului de schimbare a climei.

    In ultimii ani, pe masura ce fenomenele meteo au devenit din ce in ce mai violente, au inceput discutiile (foarte intense uneori) pe tema motivelor acestor modificari. A fost considerat drept principal “vinovat” de aceste probleme un gaz (CO2) a care ar genera un efect de sera care la rindul lui duce la incalzirea atmosferei (caldura de la Soare este evacuata mai greu).
    Aici eu am citeva observatii importante:

    1. Efectul de sera din atmosfera terestra nu este produs in principal de CO2, este produs de vaporii de apa.

    2. Nimeni nu a facut nici o demonstratie credibila a relatiei dintre incalzirea atmosferei si fenomenele meteo extreme (valuri de caldura sau frig, ploi extrem de puternice, secete, etc).
    De exemplu daca, global, temperatura atmosferei creste cu 1 grad Celsius, ar putea sa creasca minimele si maximele medii cu 1 grad Celsius ceea ce nu este
    foarte mult, fara sa avem fenomene extreme.
    Aici, ca o alta observatie extrem de importanta, omenirea nu stie in acest moment cum se produce ploaia (sau fulgul de zapada) intr-un nor.
    Discutii, ipoteze sint multe dar nimeni nu a produs ploaie (sau fulgi de zapada) in laborator. Formarea picaturilor de ploaie (sau a fulgilor de zapada) este un mister total pentru stiinta actuala. Acesta este unul dintre motivele principale a incapacitatii in prevederea vremii. Un nor are efecte importante asupra vremii la sol, norii joaca un rol extrem de important in clima Pamintului (numai ca sttinta nu poate prevedea cind se formeaza sau dispar).

    3. Pina acum nimeni nu a studiat in mod serios schimbul de caldura pe care il are atmosfera cu alte sisteme (suprafata pamintului sau vidul cosmic).
    Aceasta este greseala majora care s-a facut pina acum.
    Nimeni nu a studiat pe unde intra si pe unde iasa caldura din atmosfera si cu ce viteze. Mai jos am facut o analiza a “punctelor de intrare” a caldurii in atmosfera si o idee despre viteza cu care intra.
    La momentul la care scriu acest document nu am informatii despre modul in care iasa caldura din atmosfera.
    Ceea ce noi denumim “vreme” este dat de acest bilantul energetic dintre: energia emisa de Soare, caldura care intra in atmosfera si caldura care iasa.
    Aceasa ecuatie deosebit de simpla la prima vedere se complica enorm daca incepem sa studiem transformarile care au loc in atmosfera.
    Viteza cu care se face transferul de caldura din atmosfera determina temperaturile, vinturile, uraganele, etc
    Cine reuseste sa descifreze acest mecanism poate sa spuna ca poate prevedea vremea.
    In momentul actual noi nu avem nici o sansa de a controla intensitatea energiei eliberate de Soare si nici viteza (si punctele) pe unde iasa caldura din atmosfera.
    Ce putem noi e sa vedem cu ce ar fi putut afecta omenirea echilibrul climatic.

    Tinind cont de observatiile de mai sus am inceput sa caut explicatii, pentru ca totusi fenomenele extreme sint, iar in ultimii ani s-au accentuat atit ca amploare cit si ca frecventa de manifestare. Pentru a gasi un raspuns plauzibil am incercat o comparatie intre situatia de acum si cea din anii 1800 (inainte de revolutia industiala).
    Modificarile notabile care au aparut intre aceste doua momente:
    1. Populatia a crescut de citeva ori.
    2. Padurile au fost defrisate masiv, locul lor a fost luat de cimpuri pe care se practica agricultura.
    3. Orasele s-au extins extrem de mult ca suprafata.
    4. Infrastructura de transport (sosele, cai ferate) s-a extins extrem de mult.
    5. Se foloseste preponderent combustibil fosil pentru nevoile energetice ale omenirii.
    6. Consumul de energie pe cap de locuitor a crescut extrem de mult. S-a dezvoltat foarte mult turismul de masa (care era aproape inexistent pe la 1800)
    a crescut extrem de mult circulatia oamenilor pe distante mici si medii (la si de la locul de munca, vizite, cumparaturi, etc).
    Aceasta crestere a consumului de energie pe locuitor este sustinuta preponderent din energia solara din trecut, stocata in combustibilii fosili.
    7. Consumul de hrana pe cap de locuitor a crescut foarte mult in unele parti. Se arunca foarte multa mincare (si asta din cauza ca este prea ieftina iar omul
    “modern” nu simte efortul depus pentru obtinerea ei), se maninca foarte multa mincare (obezitatea a devenit o problema serioasa in foart multe state).

    Consecintele acestor modificari:
    1. Injectarea unor cantitati enorme de caldura de catre cimpurile agricole din cauza transformarii energiei solare in caldura.
    Acesta este un fenomen care a scapat, in mod surprinzator, atentiei publice. Dupa parerea mea acesta este fenomenul determinant in problemele climatice
    cu care ne confruntam noi acum.
    Datorita ciclurilor vegetale specifice culturilor agricole si padurilor apar perioade de timp (coacerea culturilor, rasarirea culturilor, etc) in care pe suprafete extrem de importante de pamint energia solara este transformata in caldura in loc sa fie transformata in energie chimica, prin fotosinteza. De exemplu in regiunile cu clima temperata padurea devine verde in aprilie si frunzele se usuca in octombrie (pe durata de aproximativ 6 luni padurea este verde) in timp ce un cimp agricol cultivat cu griu de exemplu, ajunge la maturitate pe la sfirsitul lui iunie. Pe durata coacerii culturilor agricole nu se produce fotosinteza, energia solara este transformata in caldura.
    De asemenea in unele zone cimpurile agricole ramin nelucrate dupa prima recolta, pamintul este expus radiatiei solare, ceea ce duce din nou la injectarea caldurii in atmosfera.
    Prin dimensiunea suprafetelor agricole acesta este fenomenul preponderent care determina problemele climatice (dupa parerea mea).
    2. Injectarea unor cantitati foarte mari de caldura de catre infrastructura de transport si orase.
    Drumurile, caile ferate si orasele (construite preponderent din beton) trensforma energia solara de asemenea in caldura, care ajunge in atmosfera.
    3. Injectarea unor cantitati foarte mari de caldura prin arderea combustibilor fosili.
    Practic toata caldura folosita la incalzirea locuintelor ajunge in atmosfera (datorita transferului termic prin pereti si ferestre in cele mai bune locuinte caldura ajunge afara in aproximativ doua zile). La fel se intimpla in cazul oricarui proces industrial care necesita energie termica (industrie siderurgica, termocentrale, etc).
    Odatorita randamentelor slabe ale motoarelor termice si ale turbinelor pentru generarea energiei electrice (sub 40%) cea mai mare parte a energiei combustibililor fosili folositi la producerea de energie ajunge in atmosfera sub forma de caldura.
    4. Emiterea in atmosfera a unor cantitati enorme de CO2, gaz cu efect de sera.

    Datorita consecintelor prezentate mai sus ajungem la raspunsuri in cazul problemelor climatice:
    1. Datorita incalzirii puternice a solului se incalzesc straturile superioare ale atmosferei astfel incit nu se mai formeaza norii.
    Aerul incarcat cu vapori de apa (daca acestia exista) nu se poate ridica la altitudinea la care apa se condenseaza. Asa ceva s-a intimplat in Rusia (de exemplu)
    in vara 2010 (cu efecte catastrofale pe plan agricol si al mediului, in general).
    Asa se explica, de exemplu, lipsa zapezilor si iernile calde din ultimii ani. Iarna 2009-2010 se explica prin faptul ca, din motice necunoscute, s-a creat o
    suprafata suficient de mare se sol acoperit de zapada. Zapada a reflectat radiatia solara si a dus la iarna “severa” (in realitate o iarna normala pentru emisfera nordica dupa tiparele vechi ale climei).
    2. Datorita incalzirii rapide a pamintului se incalzeste rapid si aerul de deasupra ceea ce poate determina miscari violente ale aerului (daca in vecinatate se afla o masa de aer rece).
    Aceasta duce la aparitia furtunilor puternice, tornadelor, etc. Asa se poate explica de exemplu, aparitia in ultimul timp al tornadelor in Romania, fenomen de neconceput in cazul tarii noastre in urma cu numai citiva ani.
    3. Incalzirea atmosferi la nivel global (in medie). Cantitatea de caldura injectata in atmosfera a crescut foarte mult iar viteza de evacuare a scazut (din cauza accentuarii efectului de sera).

    Ce este de facut:
    1. Cel mai important, dupa parerea mea, este sa se incerce sa se mentina cit mai multa verdeata la suprafata pamintului (asa cum era inainte de revolutia
    industriala).
    Verdeata nu o sa permita transformarea energiei solare in energie termica. Acest lucru se poate realiza pe doua directii: impaduriri masive si elaborarea unor tehnologii agricole care sa permita mentinerera cimpurilor agricole verzi pe o durata cit mai mare de timp (de exemplu sa nu se permita ca terenurile agricole sa stea numai arate sau in stare de miriste cu saptaminile). Dupa recoltare ar trebui sa se cultive alte plante care rasar foarte repede.
    2. “Inverzirea” oraselor si a infrastructurii de transport. Betonul, asfaltul sau caile ferate sint generatoare importante de caldura dar pot fi “mascate” prin plantarea de arbori inalti de-a lungul cailor de transport sau printre blocuri (in orase). Astfel se diminueaza foarte mult cantitatea de energie solara care ajunge in contact cu aceste suprafete, ceea ce duce la diminuarea inportanta a caldurii emanate.
    3. Incercarea de a reflecta cit mai multa lumina solara inapoi in spatiu. Asa ceva necesita insa studii de fezabilitate. De exemplu un cimp de oglinzi controlate (care s-ar putea instala in zonele de desert, de exemplu), costa foarte mult, trebuie determinat in ce masura este fezabil asa ceva. Dar astfel de idei corect aplicare ar putea avea pe de alta parte efecte benefice extrem de importante. De exemplu cu un cimp de oglinzi suficient de mare si amplasat la o distante potrivita de un ocean sa se determine miscarea maselor de aer incarcate cu umiditate spre continent, aducerea ploilor si formarea unor paduri. Dar asa ceva, repet, necesita studii mai ample.
    4. Tot ceea ce s-a spus pina acum in legatura cu reducerea emisiilor de CO2 (folosirea mijloacelor de transport in comun, micsorarea numarului de automobile, imbunatatirea randamentelor, etc)

    • Va multumim pentru comentariu si feedbackul extrem de bine documentat, poate reusim sa colaboram cu aceasta ocazie si sa publicam o sinteza a concluziilor dvs. pe TOTB. Pentru acest lucru insa, am avea nevoie de mai multe informatii. Este valabila adresa de email de la care ati postat comentariul?

      Va multumim,
      Echipa TOTB

      • Buna ziua,
        Am cautat foarte mult pe site un contact (dar nu am gasit), as vrea sa public comentariul meu ca un articol de sine statator. Am trimis in acest sens mail-uri catre citiva din colaboratorii dumneavoastra (WWF, etc) si astept raspuns.
        Am cautat foarte mult date despre evolutia suprafetelor verzi in timp dar nu am gasit. Articolul publicat de dumneavoastra a fost prima informatie de acest gen pe care am gasit-o. 🙂
        Discutiile sint mai lungi, as vrea sa colaboram pe tema asta (de importanta majora).
        Va rog sa ma contactati pe adresa de mail atasata comentariului.

    • Ovi:
      1. Efectul de sera e rezultatul unor factori complecsi (CO2, cenusa, apa, etc.). Ar fi frumos sa fie dependent de o singura chestie pentru ca atunci ar fi mai previzibil.
      2. Ploaia se cam stie cum se produce (cu zapada e mai complicat), insa asta nu rezolva problema prezicerii vremii. Modelele matematice folosite pentru prezicerea vremii sunt mult prea complexe si mult prea dependente de conditiile initiale (butterly effect). Vremea si clima sunt sisteme foarte neliniare.
      3. “Nimeni nu a studiat” e o simplificare obscena. Un astfel de bilant energetic ar fi moving target. Realizezi cati factori trebuie urmariti si luati in calcul in mod continuu? Ti se modifica continuu conditiile initiale in timpul calculului, deci pe cand e gata nu-i mai bun de nimic.

      Ref. consecinte:
      1. Ai dreptate, vezi si asta: http://www.thermoguy.com/urbanheat.html Verdeata transforma energia solara si CO2 in celuloza, iar noaptea in caldura si vapori de apa. Ziua absorb lumina + reflecta caldura, noaptea degaja caldura si apa. Deci are rol regulator, nu lasa temperaturile sa varieze brusc. Verdeata lipsa = extreme.
      2. Pana cand le inverzim se pot albi si costa mult mai putin. Adica acoperisuri albe. Ca sa reflecte radiatia solara inapoi in loc s-o acumuleze si s-o transforme in caldura. E doar o solutie de ameliorare pe termen scurt. Solutia pe termen lung ar fi sa se reduca poulatia (ouch!).
      3. Vezi 2. Desertul trebuie impedicat sa avanseze si inverzit si el. Nu trebuie oglinzi pentru ca fix aia se si intampla: desartul reflecta lumina inapoi in spatiu. De aia e frig ca naiba noaptea in desert. Ca nu ai vegetatie uc rol regulator. Evident ca ziua sa incalzeste de numa aerul de deasupra, tot din cauza ca n-ai vegetatie. First rule of meteorology is: you do not fuck with something you can hardly predict (the weather).
      4. Mda.

      De fapt, totul e cu un sistem autoreglabil. Noi busim vremea. Vreamea ne buseste pe noi. Intre timp apuca sa mai creasca niste tufe, sa inverzeasca oceanele ca copacii is rupti de vremea extrema. Aia ce vin dupa, de coboara din tufe si sa hranesc cu alge, or s-o duca bine pana busesc si ei ceva. Pamantul se inverzeste el singur numai sa-l lasam in pace.

  2. Nu cred ca e nevoie de eforturi mari financiare pentru reinverzi pamantul! Se poate face si la oras dar si in afara.

    Insa, din cate observ, trendul se mentine in continuare pagubos: se taie pana si perdelele de copaci din zonele nisipoase sau de pe marginea drumurilor.

    Cati bani ar fi si la buget si pentru replantare daca s-ar opera controale stricte in industria lemnului!

    Cred ca nici 25% nu se defriseaza legal in Romania!

  3. Buna ziua Numele meu este Aurel de curand am lansat un nou proiect online denumit http://www.ecoturist.tk cu prncipalul domeniu de activitate promovarea eco turismului in romania. As dorisa stiu daca sunteti interesati de un barter intre saiturile noastre si anume un schimb de benere sau de linkuri cum credeti ca este mai potrivit pentru saitul dvs. in cazul meu (pe saitul meu)daca sunteti deacord o sa fie ambele.
    Astept un raspuns
    Cu respect Aurel

Leave A Reply