Designerul român care face accesorii din deşeuri electronice

0

Mai e un pic până la 1 Martie așa că Alin împreună cu prietena lui, Anamaria, fac mărţişoare pe bandă rulantă: coşari şi alte figurine. În ultimii ani sunt pe val mărţişoarele făcute manual, din tot felul de materiale, de multe ori reciclate; mai rar însă dai de mărţişoare făcute din deşeuri electronice – cum face Alin: din taste, prinse cu cabluri, piuliţe şi alte materiale.

 

arta

 

de Cornelia Gaie (Green Report)

 

Alin Teglaş e un designer român de care-am auzit prima oară în perioada protestelor de amploare pentru Roşia Montană. El s-a alăturat miilor de oameni care au ieșit în stradă în toamna lui 2013 pentru a susține cauza localității istorice din Munții Apuseni amenințată de mineritul cu cianuri. Printre nopţi nedormite la proteste şi orele de lucru, a făcut şi niste omuleţi protestatari, din nişte taste, cu care a devenit „celebru” printre manifestanţi.

 

 

Alin e de profesie actor – lucrează la Teatrul „Toma Caragiu” din Ploieşti – şi uneori face muzică electronică. Cum le îmbină pe toate? Dacă se apropie vreun târg sau pur şi simplu a rămas fără produse pe stoc, când merge la repetiţii improvizează un mic atelier ad-hoc în cabina de la teatru. Îşi înşiră  adezivii, bormaşina, materialele şi se apucă de lucru, în timp ce colegii lui stau şi se uită la el fascinaţi.

 

 

Pe lângă mărţişoare, Alin creează o mulţime de alte obiecte: broşe, cercei, brelocuri, inele, butoni de cămăşi, genţi şi portfarduri, lămpi şi mese. Pentru asta foloseşte deşeuri electronice: taste şi dischete. Marca lui se numeşte Devla Accesories. „Devla”, în ţigăneşte, înseamnă Dumnezeu. A ales denumirea asta fiindcă sună interesant, nu din alte motive. Zice că putea la fel de bine să-i spună „Benga” (drac, în ţigăneşte).

El a lucrat în 2007 primele accesorii, din taste şi plăci de bază. Le-a făcut împreună cu o prietenă şi le-au folosit în cadrul unui proiect de teatru/dans  (la Centrul Naţional al Dansului – Bucureşti), care avea la bază conceptul „Reduce, Reuse, Recycle“. A continuat joaca şi în 2009 s-a înscris la INSPIRED Concursul de Idei, ediţia 2009, cu colecţia Tetris, o serie de genţi făcute din dischete. Nu a câştigat concursul, dar fără să ştie atunci, a câştigat un început de afacere. Participarea la concursul ăsta i-a dat startul, de fapt.

Omuleţii au apărut abia în 2009. Într-o seară ţinea nişte taste dezmembrate în mână şi i-a zis prietenei lui de atunci „eu o să bag cabluri în tastele astea”. Deşi face munca asta de atâţia ani, Alin nu se plictiseşte nici acum. La un moment dat ţinea în palmă un omuleţ făcut din taste. Se uita la el şi parcă dintr-o dată s-a transpus în zilele copilăriei, în anii ’80, pe vremea lui Ceauşescu, când se juca cu cowboii de plastic.

„Mi-am dat seama că mi-ar fi plăcut să am omuleţii ăştia când eram mic, parcă şi vedeam cum m-aş fi jucat cu ei, cât de frumos m-aş fi jucat cu ei”, îmi zice cu o voce caldă şi plină de nostalgie.

 

 

Atunci s-a gândit cum să îmbunătăţească modelele, cum să facă unele noi. A făcut chiar şi poveşti, pe care le-a dus la una dintre ediţiile târgului Autor: „Scufiţa roşie”, „Cei trei purceluşi”, „Făt-Frumos şi Ileana Cosânzeana”. De la cabluri băgate în taste a ajuns treptat la lucrări tot mai complexe: la dischete asamblate în formă de genţi şi lămpi; a făcut şi două modele de măsuţe de cafea.

 

1044551_421565564615032_597535855_nScufiţa roşie

1004860_421565477948374_1582009909_nCei trei purceluşi

935848_399815906789998_1970383785_nCreația lui preferată rămâne o geantă din dischete, în formă de X. Se amuză când îi vede pe oameni cum „se uită interzişi”, când îl văd cu ea pe umăr, pe stradă.

 

Creația lui preferată rămâne o geantă din dischete, în formă de X. Se amuză când îi vede pe oameni cum „se uită interzişi”, când îl văd cu ea pe umăr, pe stradă.

Încă din copilărie, Alin mereu meşterea câte ceva. Când era în şcoala generală şi-a făcut din boxele pick-up-ului speaker la telefon. De-atunci şi până acum a fost mereu pasionat şi curios de gadget-uri, de tehnologie (mai ales de cea din perioada anilor ’80) şi de a crea. Iar hobby-ul s-a transformat firesc într-o mică afacere.

După participarea la concursul Inspired, a ajuns la târgul Autor, unde a surprins pe toată lumea cu creaţiile lui. Toţi erau cu bijuterii contemporane, doar el era acolo cu nişte omuleţi – colecţia se numea „My Friends”.

La început şi-a luat materia primă de la prieteni, dar apoi a descoperit raiul tastelor, un depozit cu containere pline de tastaturi, de unde merge periodic să ia deşeuri. Într-un an a făcut pentru Cărtureşti nişte accesorii care spuneau, din tastatură, „CITESC IUBESC”. Atunci a avut nevoie de 200 de tastaturi! N-a mai găsit nici la firma de reciclare de unde îşi lua de obicei materia primă, aşa că a trebuit să dea anunţ pe facebook şi până la urmă le-a strâns.

Deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE) reprezintă în prezent 5% din totalul mondial al deșeurilor municipale solide, însă sunt mult mai periculoase pentru mediu decât toate celelalte, dacă ajung la groapa de gunoi. În plus, sunt componenta cu cel mai rapid ritm de creştere. Cu toate astea, un studiu efectuat recent în România arată că, deşi peste 80 de procente din populaţie ştie că poate preda DEEE la punctele de colectare amenajate de autorităţile locale, doar 4 procente fac colectare separată.

În ultimii şapte ani, pe lângă târgurile Autor şi Made in Ro din Bucureşti, Alin a fost la tot felul de târguri şi în afara ţării, în Praga şi în Berlin. Îşi mai vinde creaţiile la ROD (proiect Cărtureşti ce îşi propune să expună, să promoveze şi să vândă design românesc) şi în magazine precum Hippy Hippy Shake, sau Paga Shop din centrul Unirea. La început nu făcea cine ştie câţi bani, acum are perioade şi perioade. Vinde mai bine în preajma Crăciunului sau de 1 Martie. Cu timpul, procesul de lucru s-a îmbunătăţit, a învăţat să manevreze mai bine sculele. De exemplu, acum ştie să estimeze din reflex distanţa tăieturii aşa încât opreşte cutter-ul în deget, fix înainte de a-i cresta pielea.

Alin îşi înregistrează creaţiile la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, ca să-şi protejeze munca. Într-o zi a găsit într-un mall, la un stand, o tipă care avea o geantă din dischete. Fata a recunoscut că s-a inspirat din lucrările lui pe care le-a văzut odată la un târg. „Dacă făceai geanta asta mai bine decât mine, te lăsam s-o vinzi”, i-a zis el sincer, dar prieteneşte. „Dar nu pot să te las să o vinzi aşa, că uite cum e făcută: nu poţi să îmbini dischetele astea cu şoricelul ăla în afară, că o vinzi unui om care o să-şi strice hainele, şi dup-aia nu o mai poartă. Nici căptuşeală nu are..”, i-a mai spus.

 

1077340_399708703467385_155430895_o

 

După mărţişoare, vrea să îi facă pe Traian și Decebal – da, tot din taste – și apoi vrea să se apuce de tablouri și sculpturi. Pentru asta are nevoie un spațiu mai mare: acum atelierul lui e improvizat în camera în care doarme, lângă geam, de unde vede zilnic lacul din Cişmigiu. Dar din martie o să-și mute atelierul într-un sediu la Rosetti, cu Anamaria – care e designer vestimentar – şi cu alţi prieteni.

Alin nu ţine speech-uri despre reciclare. Nu e împotriva acestui val, dar lui pur şi simplu îi face plăcere să creeze obiectele astea, iar dacă le poate face din deşeuri, cu atât mai bine – e un bonus. Dacă ar fi primar, ar face foarte multe chestii pentru oraş.

„Faci din Victoriei până la Unirii coffee shop-uri, opreşti traficul în tot centrul, să aibă voie doar biciclete şi maşini electrice. Dâmboviţa modificată, cu apă mai multă, mai adâncă, şi cu vaporaşe. Gen Amsterdam, aşa”, explică Alin viziunea lui.

În zilele dintre 26 februarie şi 1 Martie, Alin  o să-şi vândă creaţiile la Târgul Mărţişorului, care are loc  în curtea interioara a Muzeului Ţăranului Român. Mai puteţi găsi mărţişoarele lui şi la Cărtureşti Verona, la Hippy Hippy Shake şi la Paga Shop.

 

Acest material a fost preluat de pe Green Report.


Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger