Un articol semnat de Luke Dale-Harris în publicaţia Der Spiegel vorbeşte despre cum proiecte miniere considerate “neatrăgătoare” până acum devin de interes pentru guvernele ţărilor europene atinse de criza economică. Materialul vorbeşte despre cazul Roşia Montană, care “a împărţit România în două”.
Pe măsură ce criza datoriilor suverane continuă să scuture statele în Europa, guvernele au devenit mai atente la propunerile companiilor miniere în legătură cu exploatarea zăcămintelor aurifere. În ultimii ani, reglementările de mediu, opoziţii locale şi costurile ridicate au ţinut companiile miniere la distanţă, acestea axându-se pe exploatarea rezervelor existente în ţările în curs de dezvoltare. Însă, recent, reglementările au început să fie modificate. De anul trecut şi până acum, guvernul portughez a semnat 95 de contracte separate cu companii miniere, prioritate având extragerea aurului şi argintului. În Grecia, decizia autorităţilor de a da mână liberă unei companii canadiene să exploateze rezerve de aur a stârnit proteste violente din partea comunităţii locale şi nu numai. În Bulgaria şi Turcia, mineritul aurifer a crescut de când legile privind această industrie au fost „relaxate”. „Guvernele cerşetoare nu au de ales. Dacă trebuie să creşti veniturile ţării tale, atunci mineritul este o metodă foarte bună pentru că, practic, sapi după bani cash”, a declarat Tim Wood, directorul executiv al Denver Gold Group (organizatorul Forumului European al Aurului desfăşurat luna aceasta la Zurich, Elveţia şi al Forumului Mondial al Aurului, care va avea loc anul acesta în Denver, Colorado, SUA).
Roşia Montană este descrisă drept cel mai mare depozit european de aur, estimat la o valoare de peste 20 de miliarde de dolari – şi al treilea cel mai mare depozit din lume. Autorul articolului scrie că RMGC, compania româno-canadiană care ar investi în exploatarea de la Roşia, ar aduce 4 miliarde de dolari economiei româneşti şi ar crea 3.600 de locuri de muncă (cifre oferite de proiectul oficial al RMGC). „În ciuda acestei oferte, majoritatea românilor se opune proiectului şi după 16 ani de planificare mina rămâne închisă şi a devenit o problemă pentru guvernanţi”, notează Luke Dale-Harris. El consideră că la baza opoziţiei publice faţă de proiect stau lipsa de încredere a românilor în guvern, refuzul exploatării resurselor de către companii multinaţionale, corupţia, probleme mai vechi legate de accidente de mediu (cazul Baia Mare, anul 2000). „Românii văd în proiect o formă de furt, facilitată de guvern, dar coordonată din afara ţării, pentru care ţara va plăti un preţ”, scrie autorul articolului. Acesta a stat de vorbă cu Eugen David, preşedintele Alburnus Maior, principala voce a opoziţiei faţă de proiectul RMGC, redându-i, în text, opiniile şi creionând un portret al acestuia şi al zonei Roşia Montană, inclusiv cu viziunea acesteia după ce RMGC va fi exploatat regiunea.
Vă invităm să citiţi întregul articol în Der Spiegel.
Sursa şi foto: Spiegel
5 comentarii
doar romanii vad o forma de furt, pentru ca asa am fost obisnuiti! dar europenii ar fi vazut oportunitate, nu degeaba ne-o iau inainte la minerit si grecii, dar si bulgarii, in loc sa fim noi cei mai mari producatori de aur ai Europei!
sunt convinsa ca tu esti o mare producatoare oportunista !
Oriunde în lumea civilizată nici măcar nu s-ar fi deschis discuția despre distrugerea celei mai vechi localități din țară în schimbul unei mine de aur ce ar funcționa pentru 17 ani.
Faptul că în România mai există încă acest subiect de discuție este o dovadă în plus a faptului că politicienii noștri ne duc mai aproape de țările din lumea a III-a, decât de cele din occident.
ma distreaza ca autorul articolului a preluat toate minciunile lui Eugen David, cand de fapt opozitia fata de proiect este reprezentata de un grup mic de oameni care sunt platiti sa faca acest lucru. intre timp, oamenii din Rosia Montana cer de ani de zile pornirea proiectului!
Poți da un exemplu de minciună a lui Eugen David? Că eu pot să îți dau mai multe exemple de minciuni ale guriștilor RMGC.
Apoi, cine plătește opoziția față de proiect? Asta este fraza preferată a postacilor RMGC, dar când îi întrebi răspund: „se știe, se cunoaște, etc.” Ei bine, să știe toți postacii RMGC: documentele după care vă inspirați voi nu sunt publice și, din păcate pentru voi, nici nu au baze reale: în multe situații conțin doar minciuni cu care RMGC vrea să îi murdăriți pe cei care rezistă proiectului lor criminal.