Deputatul Pavel Horj: WWF dorește să păstreze pădurea ca inspirație pentru poezie, dar nu ne permitem

7

WWF-România şi-ar dori ca pădurea să rămână un loc de inspiraţie pentru poezie, dar noi, ca popor, nu ne putem permite asta pentru că lemnul are cel puţin 5 000 de întrebuinţări, a spus, pentru Think Outside the Box, deputatul Pavel Horj, unul dintre cei 13 parlamentari care au elaborat modificările Codului Silvic, denunţate de organizaţiile de protecţie a mediului ca încălcând principiile de gestionare durabilă a pădurilor.

 

 

În urma unui apel lansat, ieri, de organizaţia WWF-România către publicul larg de a-i contacta pe parlamentarii care au semnat pentru distrugerea pădurilor şi a-şi exprima opoziţia, deputaţii au primit mai multe telefoane. În urma acestora, cel puţin unul dintre ei şi-a schimbat opinia şi a declarat că va susţine retrimiterea propunerii legislative la Comisia de agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii ca urmare a telefoanelor primite din partea organizaţiilor de protecţie a mediului. Deputatul Mircea Giurgiu a declarat, la Realitatea Tv, că va ţine cont, astfel, de părerea tuturor celor care vor să se implice.

Alţi deputaţi, însă, îşi meţin poziţia favorabilă modificărilor care prevăd, printre altele, posibilitatea recoltării de masă lemnoasă într-o cantitate mai mare decât permite regenerarea naturală a copacilor. “Am primit foarte multe telefoane, dar ce am susţinut pentru modificare îmi menţin”, a declarat deputatul Pavel Horj, care consideră că interesele economice sunt mai importante decât “păstrarea pădurilor ca sursă de inspiraţie pentru literatură”. El a explicat faptul că una dintre modificările care au alarmat organizaţiile de protecţie a mediului referitoare la recoltarea de masă lemnoasă are la bază raţiunea că, în contextul în care pădurea are peste 5.000 de întrebuinţări, masa lemnoasă trebuie recoltată. “Pădurea e gospodărită în unităţi de producţie pe 10 ani, iar modificarea se referă la faptul că într-un an se pot tăia 1,5-2 posibiltăţi, dar în următorii ani recoltezi mai puţin. Poţi depăşi posibilitatea doar după ce Ministerul Mediului face verificare în teren. Raţiunea este că, spre exemplu, un arbore de fag fructifică la 2-3 ani, la 3 ani ai fructificaţie abundentă, poţi să exploatezi mai mult să asiguri regenerarea, iar în următorii ani vei avea puţină fructificaţie, deci nu mai recoltezi. Un alt aspect care se doreşte a fi îndreptat: mai mulţi proprietari de pădure se vor asocia şi vor face amenajament silvic; unul dintre ei are 3 ha de pădure la vârsta exploatabilităţii, adică de 100-120 de ani; nu îl poţi obliga să taie câte un copac pe an, îi dai voie să taie tot, cu obligaţia să regenereze”, a declarat Pavel Horj.

Propunerea de modificare a Codului Silvic este contestată şi de ministrul demis al Mediului, Attila Korodi, care se opune posibilităţii de exploatare a masei lemnoase într-un ritm mai rapid decât permite regenerarea naturală a pădurii şi insistă ca furturile din păduri să fie cazuri penale chiar şi pentru o cantitate mai mică de 5 metri cubi, o limită până la care furturile se pedepsesc doar cu amendă, în prezent. El a declarat că va susține în plen retrimiterea propunerii la Comisie înturcât modificările țin cont de interesele economice în detrimentul biodiversității.

Organizaţia WWF-România a denunțat modificările propuse de cei 13 parlamentari care condamnă pădurile României la distrugere și salută poziţia Ministerului Mediului, precum şi semnalul încurajator transmis de schimbarea deciziei a unuia dintre deputaţii semnatari ai propunerii. “Vom avea vești bune doar când vom avea un Cod Silvic care respectă și cetățenii și pădurile”, a spus, a rândul său, Magor Csibi, country manager al WWF-România.


7 comentarii

  1. Ce aberatie a debitat individul – cica protectia padurilor are ca ratiune nevoia de “sursă de inspiraţie pentru literatură”? Incearca relativ abil sa disimuleze gravitatea depasirii nivelului anual de regenerare, omitand ca proiectul odata aprobat ar permite sa tai IN AVANS. Nu ar fi asa mare problema daca ar lasa intai ca taierile sa ramana in urma capacitatii de regenerare, si apoi sa tai, cu intarziere fata de situatia de echilibru, intr-un an mai mult decat se regenereaza in acel an. Si ar trebui tinut cont ca in Romania ar fi nevoie de o masiva crestere a suprafetei padurilor si a varstei medii a arborilor, ca suntem mult sub media europana si sub suprafata necesara de padure dpdv ecologic, deci ar trebui ca pe multe decenii sa se taie semnificativ mai putin decat capacatitatea de (re)generare anuala, ca sa avem spor real de metri cubi de lemn, cat si de suprafata impadurita in fapt, nu doar pe hartie… Dar mafia padurilor este foarte puternica…. Radu Mititean

  2. Pingback: Acad. Victor Giurgiu: Eforturile de protejare a pădurilor, zădărnicite de poftele politicienilor | TOTB.ro - Think Outside the Box

  3. Oare el cu familia lui pot respira bani?

    În fiecare zi, în lume, sunt defrişate aproximativ 13 milioane de hectare de pădure, estimează Global Forest Watch. Acest lucru are un impact devastator asupra mediului încojurător.

    Copacii, prin fotosinteză, absorb bioxidul de cardon şi produc oxigen. Prin tăierea acestora, calitatea aerului va scădea considerabil. Specialiştii susţin că ocrotirea pădurilor reprezintă cel mai economic mod de a lupta împotriva schimbărilor de climă şi a poluării. Totodată, smulgerea din rădăcini a copacilor batrâni sau buturugilor va grăbi eroziunea solului. Mai mult, frunzişul copacilor are rolul de a disipa picăturile de ploaie şi de a le împrăştia pe suprafeţe întinse; dacă se taie copacii, creşte şi riscul inundaţiilor.

    Tăierea copacilor are şi efecte mai puţin evidente, dar la fel de nocive. Eroziunea solului duce la o scădere considerabilă a mineralelor şi nutrimentelor din pământul care se va destratifica şi care nu va mai putea suporta culturile agricole.

    Aproximativ două treimi din animalele de pe planetă – estimându-se că există un număr de 30 de milioane de vieţuitoare – trăiesc în păduri. Astfel, există o serie întreagă de specii, precum urangutanul, gorila sau cimpanzeul, tigrul, rinocerul sau elefantul, ameninţate de dispariţie. Dar nu numai animalele sunt afectate, ci şi oamenii. 60 de milioane de persoane se bazează – în viaţa de zi cu zi – pe aceste resurse, confrom Global Forest Watch.

    Dacă oamenii s-ar apuca să replanteze copacii tăiaţi, nu ar putea să înlocuiască ceea ce au distrus. O pădure nouă, creată forţat nu va putea înlocui o pădure unde speciile s-au dezvoltat de-a lungul zecilor de ani

  4. Ce cap sec! Poezie? Dar de aerul de respirat (schimba bioxidul de carbon in oxigen) si de protectia la alunecari de teren sau la protejarea faunei a auzit tembelu’ din parlament? Nu ne permitem? Ne permitem orice vrem noi ca in tara asta noi suntem stapani nu tu. NOI! Iar daca nu ai mandat de la cei care te-au ales sa decizi asta in numele lor mai bine taci din gura!

Leave A Reply