FOTO Plimbare prin Delta Ebro – Spania

8

Ebro este unul dintre cele mai importante râuri ale Peninsulei Iberice, cu o lungime de 928 km, un bazin hidrografic de 85.550 kmp, fiind cel mai mare râu din Spania din punctul de vedere al volumului de apă la vărsare. Drenează o parte a Munților Pirinei, al Sistemului Iberic și al Cordilierei Litorale Catalane. Numele latin-roman al râului, Iber, a dat denumirea întregii Peninsule Iberice.

de Peter Lengyel

Delta Ebro este la zona de vărsare a râului Ebro în Marea Mediterană, fiind reprezentată deasupra nivelului mării de o zonă umedă de circa 325 kmp (Rodriguez, 1999) și o zonă predeltaică subacvatică de 2.172 kmp (Serra, 1997), astfel constituind una dintre zonele umede majore ale vestului mediteranean; în Spania este a doua ca importanță din acest punct de vedere (după Doneana). Din suprafața deltei aflate peste nivelul mării, circa 45% este sub 0,5 m altitudine, iar cele mai mari înălțimi au sub 4 m alt.

Formațiunea deltaică este constituită din sediment (evident), preponderent nisipuri și mâluri aduse și depuse de râu. Orașul Amposta care în secolul 4 era port maritim, acum este la capătul dinspre uscat al zonei deltaice: se vede cât de mult a înaintat delta spre mare, cât timp procesele naturale erau în derulare normală. Viteza de creștere a deltei a fost mai mare în secolele 16-17, când descoperirea Americii a produs nevoia de creștere a flotei, pentru care era nevoie de materie primă lemnoasă… deci au fost defrișate mari suprafețe de pădure, ceea ce a dus la creșterea eroziunii și deci a materialului transportat și apoi depus de râu în zona deltaică. Volumul de apă a scăzut pe parcursul secolului 20, astfel că în 100 de ani este mai redus cu 29%, ca rezultat al irigațiilor din bazin (care extrag 300 metri cubi pe secundă!… ceea ce face ca la vărsare să fie doar 430 mc/s, deci se pierde aproape jumătate din fluxul de apă) și al lacurilor de acumulare care favorizează pierderea de apă prin evaporare… incredibil că Ebro este regularizat în proporție de 97%… existând în bazinul hidrografic circa 150 de baraje/ lacuri de acumulare, dintre care două masive pe cursul inferior al râului. Acum, ultimii 28 km ai râului traversează câmpia deltaică și se varsă în mare. Există păreri conform cărora aportul de sedimente a scăzut cu 99%… adică ceva aproape incredibil… ceea ce a făcut ca o deltă aflată în creștere să devină o zonă aflată sub presiunea eroziunii costiere… existând sectoare unde zona terestră dispare cu o viteză de peste 15 metri pe an. Se consideră că pentru a rămâne statică, a nu crește sau descrește, Delta Ebro are nevoie anual de circa 2 milioane de metri cubi de sedimente…. cantitate care “nu este disponibilă”, fiind reținută de barajele ale căror lacuri de acumulare se colmatează lent. Se estimează că mai mult de jumătate din zona deltaică va dispare în următorii 50 de ani…

La ora actuală, această zonă deltaică a pierdut mult din caracterul ei natural, uriașe suprafețe au fost desecate și transformate în terenuri arabile sau în culturi de orez; specii alohtone devenite invazive (de la nutrii la specii de raci și scoici) subminează și ele sănătatea ecosistemelor cvasi-naturale încă existente. Utilizarea îngrășămintelor agricole și a pesticidelor este o problemă serioasă pentru biodiversitatea din peisaj. Vânătoarea este masiv prezentă, iar păsările sunt intoxicate cu plumb, ca rezultat al înghițirii alicelor care ajung în locurile unde ele se hrănesc. Acum în zona deltei trăiesc circa 50.000 de oameni, dintre care cca 15.000 de oameni locuiesc în interiorul ei, restul pe marginea dinspre uscat. Urbanizarea, dezvoltarea infrastructurii, pescuitul, acvacultura, turismul agresiv reprezintă alte probleme… dacă mai era nevoie de ele.

Zonele umede încă existente totalizează circa 33.000 de hectare, fiind reprezentate de cursuri de ape, mlaștini cu ape dulci, salmastre și sărate, lagune și zone costiere; există pe aici păduri de luncă, stepe și zone acoperite cu dune de nisip. Peisajul Deltei Ebro care a rămas relativ natural (cca 20% a deltei) oferă habitate pentru o avifaună reprezentată de peste 330 de specii de păsări. Circa 40.000 de perechi de păsări de baltă cuibăresc în deltă, iar iarna sunt aici circa 180.000 de astfel de aripate. În cartea Les aves acuaticas en Espana 1980-2009, SEO/ BirdLife 2011, la pg. 266-267 se arată că în zona Delta Ebro păsările de baltă sunt prezente în număr mare, minimul fiind de 83.301, media de 178.908 iar maximul de 361.382 de exemplare; anatidele reprezintă 52%, iar limicolele 21%, fiind urmate de alte grupe sistematice. Aici cuibăresc 95 specii de păsări, dar este important zonă de iernare și punct important pentru păsările aflate în migrație.

Pescăruș mediteranean (Larus audouinii)

Parcul Natural Delta Ebro a fost desemnat în 1983; are o suprafață de doar 7.802 hectare. Delta Ebro este desemnat sit Ramsar în 1993, pe o suprafață de 7.736 hectare. Este Arie de Importanță Avifaunistică, ES148. Un sit Natura 2000 SPA Delta de l’Ebre ES0000020 de 48.385,1 hectare, cuprinse între 0 și 26 m altitudine (deci ieșind în afara deltei propriu-zise), aparținând de regiunea biogeografică mediteraneană, protejează 18 tipuri de habitate de interes comunitar. În Formularul Standard Natura 2000 se menționează câteva specii de pești care sunt de interes pentru conservare: Cobitis taenia, Valencia hispanica, Chondrostoma toxostoma, Aphanius iberus, Alosa fallax. Dintre reptilele importante pentru conservare, sunt prezente aici 4 specii de țestoase, de la specii marine cum este careta (Caretta caretta), la specii de apă dulce (Emys orbicularis, Mauremys leprosa) și țestoase de uscat (Testudo hermanni). Pe lângă acestea, dintre șerpi ar fi interesant de amintit Natrix maura, iar dintre șopârle, Psammodromus algirus. Formularul menționează și câteva mamifere, afalinul (Tursiops truncatus) dintre delfini, apoi lilieci (Miniopterus schreibersi, Myotis blythii, Myotis myotis), precum și nurca (Mustela lutreola).

În Formularul Standard al sitului, bazat pe date din 2006, se arată că aici cuibăresc 100-122 perechi de privighetoare de baltă (Acrocephalus melanopogon), 436 perechi de stârc purpuriu (Ardea purpurea), 674 p. de stârc galben (Ardeola ralloides), peste 2.000 de perechi de stârc pitic (Ixobrychus minutus), 411 perechi de stârc de noapte (Nycticorax nycticorax), 1.684 p. de egretă mică (Egretta garzetta), 1.234 p. de chirighiță cu obraz alb (Chlidonias hybridus), 393 p. de chiră mică (Sterna albifrons), 5.341 p. de chiră de baltă (Sterna hirundo), 589 p. de pescăriță râzătoare (Gelochelidon nilotica), 0-2 perechi de lișiță cucuiată (Fulica cristata), 162 p. de ciovlică ruginie (Glareola pratincola), 2.129 p. de piciorong (Himantopus himantopus), 15.329 perechi de pescăruș mediteranean (Larus audouinii), 418 p. de pescăruș rozalb (Larus genei), 1.590 de perechi de flaming (Phoenicopterus roseus), 62 p. de țigănuș (Plegadis falcinellus), 397 p. de ciocîntors (Recurvirostra avosetta) etc. Mai cuibăresc pe aici 200-300 perechi de rață pestriță (Anas stepera), 1.500-2.000 perechi de rață cu ciuf (Netta rufina), 4.300 de perechi de stârc de cireadă (Bubulcus ibis), 10 perechi de găinușă albastră (Porphyrio porphyrio), 1.500-1700 perechi de prundăraș de sărătură (Charadrius alexandrinus). Lista poate continua cu corcodelul mare (Podiceps cristatus), corcodel mic (Tachybaptus ruficollis), egreta mare (Egretta alba), stârcul cenușiu (Ardea cinerea), călifarul alb (Tadorna tadorna), cârstel de baltă (Rallus aquaticus), eretele sur (Circus pygargus), drepneaua palidă (Apus pallidus), pescărușul.. (Larus michahellis), pescărița mare (Sterna caspia), chirighița neagră (Chlidonias niger), caprimulgul (Caprimulgus europaeus) caprimulgul cu gât roșu (Caprimulgus ruficollis), stufărica pătată (Cisticola juncidis), stufărica (Cettia cetti), graur unicolor (Sturnus unicolor), presura de stuf (Emberiza schoeniclus) reprezentată de o subspecie rară E.s. witherbyi, etc. se poate constata că pe lângă speciile care cuibăresc și pe la noi, există pe aici o serie întreagă de păsări ale mediteranei.

În Dela Ebro se află cea mai mare colonie de pescăruși mediteraneni (Larus audouinii) de pe Planetă: în 2006 se evaluează existența a peste 15.000 de perechi; conform datelor IUCN, aici trăiește 65% din populația globală a acestei specii. Larus audouinii este o specie care pe la sfârșitul anilor 1960 a fost una dintre cele mai rare specii de pescăruși ai Planetei, având doar circa 1.000 de perechi cuibăritoare. Avem de a face deci cu un caz fericit, când în circa 4 decenii populația unei specii a putut să își revină numeric, ajungând la o dimensiune de cca 25 de ori mai mare decât dimensiunea ei mai restrânsă. Denumirea științifică face referire la naturalistul francez Jean Victoire Audouin care era preocupat de ornitologie, entomologie, malacologie… membru al Academiei de Științe a Franței.

În perioada de iarnă sunt prin Delta Ebro 2.000-4.400 de egrete mici (Egretta garzetta), 5-15 exemplare de șoim de iarnă (Falco columbarius), 11 șoimi călători (Falco peregrines), 35.000 de pescăruși cu cap negru (Larus melanocephalus), 976 sitari de mal nordici (Limosa laponica), 5.200-8.000 flamingi (Phoenicopetrus roseus), 2.200-5.900 ploieri aurii (Pluviaris apricaria), 3.000-13.700 exemplare de rață fluierătoare (Anas penelope), 5.000-20.600 exemplare de rață lingurar (Anas clypeata), 1.800-18.500 de rață mică (Anas crecca), 1.000-15.000 rață cu cap castaniu (Aythya ferina), 10.000-25.000 de lișițe (Fulica atra), 10.000-21.000 de fugaci de țărm (Calidris alpina); se mai pot aminti cufundacul mare (Gavia immer), cufundacul polar (Gavia arctica), cufundacul mic (Gavia stellata), corcodelul cu gât negru (Podiceps nigricollis), ielcovanul (Puffinus yelkouan), rața sulițar (Anas acuta), ferestrașul moțat (Mergus serrator), heretele vânăt (Circus cyaneus), acvila pătică (Hieraaetus pennatus), uliganul pescar (Pandion haliaetus), fâsa… (Anthus richardi), silvia de Sardinia (Sylvia undata) șamd.

În perioada de migrație apar pe aici lopătarul (Platalea leucorodia), prundărașul de munte (Charadrius morinellus), fluierar de mlaștină (Tringa glareola), fluierar de lac (Tringa stagnatilis), fugaci roșcat (Calidris ferruginea), fugaci mic (Calidris minuta), fugaci pitic (Calidris temminckii), culic mic (Numenius phaeopus), silvie roșcată (Sylvia cantillans), sfrâncioc cu cap roșu (Lanius senator) etc. Alte specii de păsări care merită amintite ca fiind posibil de observat în Delta Ebro sunt spre exemplu ielcovan mediteranean (Calonectris diomedea), ielcovan… (Puffinus mauretanicus), furtunar comun (Hydrobates pelagicus), fluierar mic cu picioare galbene (Tringa flavipes), fugaci pătat (Calidris melanotos), fluierar cu piept gălbui (Tryngites subruficollis), lup de mare (Stercorarius pomarinus), specia de chiră…. (Sterna anaethetus), rața cu cap alb (Oxyura leucocephala), rața catifelată (Melanita fusca), rață porumbacă (Marmaronetta angustirostris), eider (Somateria mollissima), lebădă mică (Cygnus columbianus bewickii), flaming mic (Phoenicopterus minor), acvilă porumbacă (Hieraetus fasciatus), șoim mediteranean (Falco eleonorae), cormoran moțat (Phalacrocorax aristotelis), ibis sfânt (Threskiornis aethiopicus), fâsă roșiatică (Anthus cervinus), specia de sfrâncioc… (Lanius meridionalis), egreta hibridizată (Egretta gularis x garzetta), pitulice…. (Phylloscopus ibericus), pitulice de munte (Phylloscopus bonelli), pitulice cu sprânceană galbenă (Phylloscopus inornatus), silvie cu ochelari (Sylvia conspicillata), silvie de grădină (Sylvia hortensis) etc. Impresionante prin diversitate, precum și prin prezența multor specii care nu pot fi observate în peisajele noastre…

Prundăraș de sărătură (Charadrius alexandrinus)

Dintre organizațiile neguvernamentale, SEO (Sociedad Espanola de Ornitologia) a implementat mai multe proiecte de protejare a avifaunei, monitorizare, educație ecologică, achiziționare de terenuri și încercarea de găsire a unor soluții de utilizare durabilă a terenurilor. Impresia generală pe care o lasă o vizită în Delta Ebro și analiza datelor disponibile despre situația biodiversității și a proceselor ecosistemice aflate în derulare, este că avem de a face cu una dintre zonele importante pentru biodiversitatea iberică/ mediterană, care prin caracteristicile ei natural secondate de degradarea general a peisajului învecinat reușește să concentreze o mare diversitate biologic… dar aceste valori naturale se află sub o puternică agresiune umană manifestată prin variate forme. În continuare, biodiversitatea are mare probabilitate să se degradeze, atât sub influențe variate și sinergice ca efect (poluare, pesticide, vânătoare, urbanizare etc), cât și “structural”, din cauza barajelor care rețin sedimentele… care nu au cum să fie înlocuite în cantitatea de 2 milioane de metri cubi pe an necesară menținerii situației, așa că peisajele naturale încă existente urmează a fi acoperite de apele mării.

PS1. Mulțumesc celor care au ajutat la determinarea speciilor din imagini: Lou Bertalan și dr. Ion Constantin.

PS2. Sper ca anul viitor să organizăm o vizită a ariilor protejate din Peninsula Iberică, în care să includem și 2 zile de observare a biodiversității Deltei Ebro.

Acest articol a fost preluat de pe site-ul biologului Peter Lengyel.

Peter Lengyel s-a născut în 1973 în Sighetu Marmaţiei şi a absolvit biologia la Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj. Este biolog, expert în conservarea biodiversităţii, fotograf al naturii, membru al Asociaţiei “Valea Verde”, dar şi secretar ştiinţific la ONG UNESCO Pro Natura, cu sediul în Bucureşti, şi membru al Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii.

Puteţi urmări şi:

Traseul de sâmbătă: Alpii Austrieci, Tirol, Valea Lech

FOTO Parcul Natural Roussenski Lom – Bulgaria

FOTO Groapa Ruginoasă – Munții Apuseni

FOTO Parcul Naţional Triglav – Slovenia: Un paradis european

FOTO Trezirea naturii în Parcul Naţional Kampinoski – Polonia

FOTO Parcul Național Gir – Natura captivantă a Indiei

FOTO Peștera Gheţarul de la Scărişoara

Parcul Naţional Usedom – Germania

FOTO Parcul Naţional Gauja – Letonia

FOTO Parcul Naţional Dzukija/ Dzukijos – Lituania

FOTO Rezervația Biosferei Delta Dunării: Când paradisul naturaliștilor devine realitate

FOTO Cheile Dobrogei: Acolo unde peisajul împlinește aproape 2 miliarde de ani

FOTO Pădurea Niculițel – Valea Teilor: Un peisaj de basm al Dobrogei

FOTO Pădurea Babadag: Biodiversitatea de la balcanic, la submediteranean

FOTO Parcul Național Munții Măcinului: 50% din specii pe 1% din suprafață

FOTO Grindul Chituc – Sălbăticia care va intra pe mâna dezvoltării turistice

FOTO Grindul lupilor sau paradisul pasarilor

FOTO Canaraua Fetii: Natura amenințată de clopotul bisericii

FOTO Rezervația Biosferei Delta Dunării – Cum ar putea arăta Paradisul

FOTO Rezervația Biosferei Delta Dunării – Biodiversitate demnă de Arca lui Noe

FOTO Histria, locul unde natura a luat în stăpânire ruinele vechilor civilizații

FOTO Lacul Techirghiol, cu totul altfel decât în cărțile poștale

FOTO O lume spectaculoasă, dar ignorată: Limanu, Dobrogea

FOTO Pădurea Dumbrăveni – Dobrogea

FOTO Pădurea Hagieni – Dobrogea

FOTO Canaralele de la Hârşova

FOTO Dunele marine de la Agigea

FOTO Rezervaţia Allah Bair – Dobrogea

FOTO Vama Veche – 2 Mai: Înapoi la sălbăticie

FOTO Festivalul Antic și Medieval – Aeternus Maramorosiensis 2011

FOTO Bialowieza – Ultima pădure de şes din Europa

FOTO Zboruri peste verde – Maramureş

FOTO Ecosisteme din Transilvania: Pădurile de fag

FOTO Parcul Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş

FOTO Lacul Sfânta Ana și Tinovul Mohoș

FOTO  În zbor peste Dobrogea

FOTO Survolând Delta Dunării


8 comentarii

  1. Pingback: Protejarea Naturii prin Forța Imaginii | TOTB.ro - Think Outside the Box

  2. Pingback: În zbor cu vulturii: Parcul Natural Torcal de Antequera – Andalusia – Spania | TOTB.ro - Think Outside the Box

  3. Pingback: FOTO Plimbarea de weekend: Cheile Ordâncușei – Munții Apuseni | TOTB.ro - Think Outside the Box

  4. Pingback: FOTO Plimbarea de sâmbătă: Rezervaţia Naturală Râpa Roşie | TOTB.ro - Think Outside the Box

  5. Pingback: FOTO Plimbarea de sâmbătă: Iezerul Mare – Munţii Igniş | TOTB.ro - Think Outside the Box

  6. Pingback: FOTO Bocşe, cărbune de lemn – mangal | TOTB.ro - Think Outside the Box

  7. Pingback: FOTO Plimbarea de sâmbătă: Munţii Ţibleş | TOTB.ro - Think Outside the Box

  8. Pingback: FOTO Plimbare prin situl Ramsar Bistreţ - Dolj | TOTB.ro - Think Outside the Box

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger