În timp ce unele organizaţii se luptă pentru a le oferi delfinilor statutul de persoane non-umane – pas pe care India chiar l-a făcut anul trecut -, exponenţii acestei specii au dificultăţi din ce în ce mai mare în a se reproduce. Un nou studiu publicat ieri arată că substanţele chimice deversate în apele europene de către diverse industrii lasă urme cu efecte de lungă durată în corpul delfinilor.
Cercetătorii spun că bifenilii policlorinaţi, frecvent folosiţi în echipamentele industriale şi în vopsele, deşi au fost interzişi în urmă cu 30 de ani, au rămas în ţesuturile adipoase ale delfinilor până în ziua de azi. Studiul susţine că 20% din femelele de delfin ajunse la maturitate sexuală, care trăiesc în jururile porturilor britanice, înregistrează probleme grave de sănătate reproduuctivă: avorturi spontane, moartea fetuşilor şi naşterea unor pui morţi. Pe lângă acestea, 16,5% prezintă infecţii sau tumori ale organelor de reproducere, care pot contribui la scăderea ritmului de înmulţire, adaugă lucrarea realizată de Societatea Zoologică din Londra, publicată în PLOS ONE. Când delfinii din zona porturilor britanice au fost comparaţi cu delfini care trăiesc în regiuni mai puţin poluate cu aceste substanţe, s-a constatat un număr de sarcini mult mai scăzut. S-a constatat astfel că substanţeke poluante pot fi transmise de la mamă la pui, perpetuând problemele de reproducere de-a lungul mai multor generaţii.
Cetaceele sunt recunoscute pentru inteligenţa lor, iar un studiu de anul trecut arată că delfinii au cea mai bună memorie dintre speciile non-umane. Autorii studiului publicat în revista Proceedings of the Royal Society B cred că în spatele acestei memorii de lungă durată a delfinilor stă natura complexă a sistemului social în care trăiesc aceştia. Aceasta presupune inclusiv să schimbe grupul de care aparţin, de mai multe ori de-a lungul vieţii şi, de aceea, au reuşit să evolueze în aşa fel încât să îşi amintească, să identifice sunetele scoase de cunoscuţi cu care au mai fost în contact sau, respectiv, să ştie când sunetele vin de la necunoscuţi. Mai mult, un grup de specialişti de la Universitatea St. Andrews au descoperit că delfinii “se strigă pe nume”. “Delfinii trăiesc într-un mediu tridimensional, departe de țărm, fără niciun reper și trebuie să găsească mijloace să stea împreună ca grup”, explică unul dintre cercetători. Aceştia au înregistrat sunetele delfinilor dintr-un grup, sunetele altor delfini, precum și ale altor animale și le-au difuzat sub apă. Specialiştii au descoperit astfel că delfinii răspund doar la sunetul lor distinctic, repetându-l.
Sursa: AFP
Puteţi citi şi:
Delfinii se droghează cu peştişori