De la Roșia Montană în El Salvador, companiile cer compensații pentru oprirea proiectelor miniere

0

Cum exploatările miniere au același impact peste tot, iar industria se globalizează, de ce nu ar putea și cetățenii să lucreze global, pentru a-și proteja drepturile? Acesta e mesajul cu care Bernardo Belloso, un lider al rezistenței față de exploatarea minieră din El Salvador, a venit în România. El a vizitat Roșia Montană și a împărtășit experiența din țara sa cu roșienii care rezistă de peste 15 ani în fața presiunilor companiei Gold Corporation.

România nu este singura țară din lume unde companiile miniere presează guvernul pentru a permite proiecte ilegale. El Salvador este, poate, cel mai cunoscut exemplu de arbitraj internațional îndreptat împotriva unui stat, pentru că nu a acceptat distrugerea generată de minerit. Oceana Gold cere prin arbitrajul internațional cu El Salvador o sumă echivalentă cu 5% din produsul intern brut. Compania se consideră prejudiciată, deoarece nu a obținut autorizațiile necesare dezvoltării unei mine de aur, în ciuda faptului că autoritățile consideră că nu au fost îndeplinite cerințele de reglementare.

Inițial, compania Pacific Rim a deschis arbitrajul în 2009, după ce guvernul a impus un moratoriu privind aprobarea de noi proiecte miniere, pentru protejarea resurselor de apă. Oceana Gold a achiziționat Pacific Rim Mining în 2013, salvând firma de la faliment și a continuat, cu încăpațânare, cazul la Centrul Internațional pentru Soluționarea Disputelor privind Investițiile (ICSID Washington).

În mod similar, Gabriel Resources a depus plângere împotriva României la curtea de arbitraj de la Washington pe 21 iulie anul acesta. Gabriel Resources ar putea cere compensații de până la patru miliarde de dolari, conform unei declarații din 2013 a lui Jonathan Henry, CEO al corporației. În ciuda faptului că Gabriel Resources nu a reușit să îndeplinească condițiile legale pentru avansarea proiectului, managementul companiei amenință statul român cerând compensații integrale pentru incapacitatea sa de a dezvolta mina cu cianuri de la Roșia Montană.

În El Salvador, 8% din teritoriul statului a fost concesionat companiilor, în vederea explorării miniere. Este vorba de 29 de proiecte miniere, majoritatea suprapunându-se cu așezări umane. Cele 29 de proiecte acoperă o suprafață de 2.000 de kilometric pătrați. Autoritățile au mai primit în plus nu număr de 67 de solicitări de concesionare. Datorită rezistenței din El Salvador, niciunul dintre aceste proiecte nu a pornit. Explorarea minieră a dus la mobilizarea comunităților și a creat conflicte. “Luptăm din 2002 împotriva acestei situații, am simțit nevoia să ne mobilizăm, să ieșim în strada. În urma luptei, șase dintre liderii mișcărilor au murit, iar anchetele au arătat că ar avea legătură cu companiile miniere”, spune Bernardo.

În 2007, membrii rezistenței au prezentat un proiect de lege pentru interzicerea operațiunilor de exploatare, iar în 2009 guvernul a garantat că nu vor exista proiecte miniere. Companiile miniere, puse față în față cu guvernul și împotrivirea comunităților, au decis să deschidă procese precum cel de la Curtea de Arbitraj de la Washington. Inițial, cereau 77 de milioane de dolari, iar acum cer 300 de milioane de dolari în compensații. Procesul care durează din 2009 a costat deja țara 6 milioane de dolari până acum.

El Salvador este o țară mică din America Centrală, cu probleme de mediu foarte mari. ONU a declarat în 2012 că El Salvador este al doilea stat din lume în ce privește vulnerabilitatea. 60-65% din apa din El Salvador e deja poluată. Activitățile miniere reprezintă un risc foarte mare în ce privește poluarea cu metale grele a surselor de apă. Pentru procesul de separare a metalelor, companiile intenționează folosirea cianurii, iar unul dintre proiecte prevede folosirea a 2 tone de cianură/zi și 600.000 l de apă/săptămână.


Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger