De la revoluția digitală, la viața inline

0

Care este primul lucru spre care vă îndreptați atenția de dimineață și ultimul lucru pe care îl lăsați din mână seara, înainte de a adormi? Probabil telefonul – dacă nu pentru a vă verifica mesajele, cel puțin pentru a programa ceasul sau a opri alarma de dimineață.

Buyer Brain 

Însă, dacă vă numărați printre cei un miliard de utilizatori de smartphone, șansele ca acesta să fie primul sau ultimul lucru la care vă raportați într-o zi sunt de 63%, chiar înainte de a vă conecta la internet de pe un computer, conform unuia dintre cele mai ample studii asupra trendului de folosire a smartphone-urilor realizat de Copenhagen Institute for Futures Studies (CIFS) in colaborare cu Ericsson.

Am văzut prezentarea acestui studiu la conferința CIFS care a avut loc pe 27 noiembrie la Bruxelles, conferintă ce face parte din întâlnirile trimestriale pe care CIFS le organizează pentru membrii săi. În cadrul acestui eveniment, am aflat foarte multe lucruri interesante despre trendurile emergente în comportamentul consumatorilor. Nu pot să nu remarc totuși, că, deși aceste trenduri sunt deja vizibile în țările din Europa de Vest, vor mai trece câțiva ani până când ele vor fi adoptate în România. Acesta nu este neapărat un lucru rău. Companiile au mai mult timp la dispozitie pentru a-și adapta strategia și a implementa cele mai bune practici din celelalte țări.

Inline ca stil de viață

Telefoanele mobile de ultimă generație au făcut distincția online/offline caducă, pentru că majoritatea utilizatorilor au acces la internet, ceea ce le permite folosirea aplicațiilor specifice (mail, vreme, trafic, taxi, hartă etc.). Suntem mereu in-line, conectați la internet și unii la ceilalți prin intermediul smartphone-ului, chiar și atunci când nu suntem în fața unui computer, iar asta ne reconfigurează stilul de viață sub toate aspectele: felul în care comunicăm și relaționăm, accesul la informație, tiparele comportamentale și cele de consum. Secretul succesului unei afaceri constă azi, în mare măsură, în felul în care acea afacere ajunge la consumatorul final și se integrează în noile megatrenduri.

Tiparele de comportament fuzionează pentru a crea un nou stil de viață, integrând digitalul în cele mai banale tabieturi ale noastre, pe care le-am modificat în acest sens. Ne satisfacem în orice moment fiecare curiozitate din câteva clickuri, comandăm mâncarea și cumpărăturile online, ținem legătura cu cei dragi și participăm la seminarii yoga live, pe Youtube (pentru a prinde vibrația este suficient un smartphone). Persona și amprenta noastră digitală sunt la fel de palpabile și pragmatice precum prezența noastră fizică – facem operațiuni financiare, ne îndrăgostim și, la extrem, facem sex virtual sau salvăm timp și bani de călătorii prin video-conferințe. Suntem blindați de extensii care ne asigură gratificare imediată și ne-am obișnuit deja să avem totul aici și acum.

Megatrenduri

Globalizarea a devenit un clișeu cultural, odată cu lucrarea lui Douglas Kellner din 1991, “Theorizing Globalization”, una dintre cele mai populare pe această temă, care duce mai departe teoria “satului gobal” propusă de Marshall McLuhan în anii ‘60 despre estomparea granițelor culturale dintre diferitele regiuni ale lumii prin intermediul dezvoltării economice.

A căpătat însă noi dimensiuni în perioada revoluției digitale, iar în prezent este deja cazul pentru o nouă redefinire. Avem nu doar acces la informații, imagini și comunicare pe distanțe foarte lungi, dar putem și să călătorim rapid la prețuri accesibile sau să cumpărăm, cu un simplu click, din orice magazin din lume, cu livrare acasă.

Democratizarea cunoașterii și a tehnologiei a pregătit terenul pentru tendința spre customizare, una dintre cele mai pregnante la ora actuală în ceea ce privește comportamentele de consum, în contextul unei societăți globale în care accentul se pune pe individ. Ritmul din ce în ce mai rapid al schimbărilor pe care tendințele hiper-comerciale și concurența le impun pieței și receptivitatea consumatorilor la aceste noi trenduri au dus la creșterea diversității și a complexității sistemelor economice și la nevoia unor mecanisme care să asigure sustenabilitatea. De exemplu, poșta, ca instituție, și firmele de curierat au căpătat noi roluri sociale odată cu liberalizarea granițelor comerciale și accesul nelimitat, via Internet, la ofertele tuturor companiilor din lume care îți pot furniza servicii, materiale sau bunuri prin comandă online cu livrare la sediu.

Apps

În tot acest proces, aplicațiile joacă un rol din ce în ce mai important, în curând comparabil cu rolul browserelor de web, pentru că ele formează interfața acestor companii în raport cu consumatorul. Aplicațiile se bucură de un succes enorm pentru că sunt softuri create special pentru a ajuta utilizatorii să îndeplinească diferite sarcini (de birou, grafică, playere media, organizatoare și până la simulatoare de circuite electronice pentru amatori, etc). Practic, aplicațiile sunt mici programe cu o interfață grafică prietenoasă și intuitivă care îți transformă telefonul în barcode scanner, agendă, busolă, reportofon, secretară, area calculator, poloboc, lanternă, sau poate ține evidența tuturor cumpărăturilor tale pentru a avea acces la informații despre ele exact atunci când ai nevoie. O astfel de aplicație este Slice, care te ajută să nu uiți de livrări, ce ai mai cumpărat, unde sunt cele mai mari discounturi sau cum se numea un anume brand care ți-a plăcut.

Street Bump este o aplicație cu ajutorul căreia șoferii pot contribui la menținerea străzilor și șoselelor în condiții bune. Odată lansată aplicația, aceasta va înregistra toate denivelările din trafic și va trimite automat un mail de sesizare, cu locația, la biroul responsabil cu mentenanța străzilor din primaria regiunii respective. Și bucureștenilor le-ar prinde bine o astfel de aplicație, dar mă tem că s-ar bloca internetul de la fluxul prea mare de astfel de mesaje automate.

Pentru un astfel de studiu, ca cel efectuat de cei de la Copenhagen Institute for Futures Studies, este nevoie de mai multe tipuri de cercetare, nu doar chestionarele și interviurile pentru peste 100.000 de participanți care le confirmă valoarea, ci și o analiză fină a fenomenelor culturale, economice și de lifestyle care catalizează aceste trenduri. Prin tehnicile de cercetare de neuromarketing, putem face un pas înainte, să aflăm care sunt elementele care determină aceste schimbări în comportament și ce se întâmplă în mintea consumatorilor atunci când navighează pe computer, smartphone sau în viața reală.

Acest articol a fost preluat de pe site-ul Buyer Brain


Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger