De la economia verde, la economia albastră

0

Poate părea utopie ceea ce vă voi prezenta în următoarele rânduri, şi anume un sistem în care deşeurile rezultate dintr-un produs, devin bază, premisele, generator de cash-flow.; un sistem în care ceea ce este bun, sănătos devine şi accesibil din punct de vedere al costului, duce la creşterea capitalului social şi a veniturilor tuturor. Cu siguranţă v-aţi dat seama că dacă noi vrem să trăim sănătos, să avem grijă de mediul înconjurător, efortul financiar pe care-l facem este destul de mare, ca orice lucru benefic pentru noi este mai scump?

de Ioana Sfârlea (Acționămresponsabil.ro)

 

 

 

Iată doar câteva exemple pe care noi toţi le cunoaştem, pentru a explica cât mai simplu conceptul Blue Economy:

  • › Mâncare BIO / VERDE = + 20-50% mai scumpă decât mâncarea standard (ouă, pâine, lapte, roşii, fructe, etc.)›
  • Produsele de curăţenie cu mai puţini poluanţi = +30-50% mai scumpe decât cele standard›
  • Îmbrăcăminte = +100%-500% mai scumpă pentru produse din fibre naturale.

Nu vi se pare că aceasta bunăstare devine din ce în ce mai scumpă, mai inaccesibilă? Este aceasta o cale spre o dezvoltare sustenabilă a planetei? Şi dacă noi ne permitem într-o anumită măsură să ne asigurăm aceste nevoi primare, la un anumit standard, ce putem spune de alţi oameni de pe planetă?

În ziua de azi, avem un mod de trăi pe care planeta noastră  îl poate susţine doar pentru o perioadă de timp limitată. Totuşi, mai mult de 50% din populaţia globului este în pragul sărăciei sau nu poate nici măcar să-şi asigure acoperirea nevoilor primare şi aceşti oameni trebuie şi ei să aibă dreptul să se dezvolte, să ajungă la un standard normal de viaţă . Viitorul societăţii noastre şi sustenabilitatea economică sunt direct legate de crearea unor mijloace de trăi pentru un număr din ce în ce mai mare de oameni, consumând mai puţine resurse naturale.

De 20 ani încoace, devenim din ce în ce mai conştienţi de faptul că cea mai mare ameninţare pentru ecosistem este consumul în exces şi de multe ori fără folos (risipă) de resurse naturale. Aproximativ 30 kg de “natură” sunt folosite în medie pentru a crea 1 kg de tehnologie, şi aceasta fără a include şi consumul de apă. Fără această tehnologie nu putem beneficia de servicii moderne. Mai mult de 90% din mediul denaturalizat utilizat pentru a crea avuţie materială nu contribuie la atingerea nevoilor umane .

Conceptul Blue Economy a fost menţionat prima oară în cartea “The Blue Economy 10 Years-100 Innovations – 100 Million Jobs”, scrisă de Gunter Pauli, după 16 ani de experienţă şi mai mult de 50 de iniţiative de succes şi proiecte implementate în toată lumea. Gunter Pauli este fondatorul şi directorul Zero Emissions Research and Initiatives, fiind cel care a creat mentalitatea, filosofia şi metodologia din spatele conceptului.  În cercetarea sa, Pauli prezintă multiple inovaţii din domeniul energiei; apei; construcţiilor sau industriei alimentare.

Iată un filmuleţ care concentrează în câteva minute definiţia conceptului Blue Economy:

 

 

Anul acesta 2012, 20-22 iunie, în Brazilia, la Rio, în cadrul The United Nations Conference on Sustainable Development, Rio+20, s-au întâlnit şefii de state din întreaga lume, pentru a discuta despre o dezvoltare globală  sustenbila, iar chestiunea definirii conceptului de economie sustenabilă, în aşa fel încât să devină global-acceptată a fost ridicată. A durat mult timp înainte că guvernele să cadă de acord asupra unor principii de bază ale termenului “green economy”. Mai mult de un deceniu, mişcarea “verde”, sau “green movement” a activat fără o imagine politică unitară, care a ajuns în prezent să fie cunoscută sub mai multe “faţete”.  Unii preferă să-i spună “greenwashing”. Totuşi, încetul cu încetul s-a ajuns la un oarecare un consens politic legat de termenul “green economy”, de fapt a scopului acesteia:  sporirea bunăstării oamenilor și a echității sociale, totodată reducând semnificativ riscurile de mediu și deficitele ecologice.

Crearea şi modificarea de politici publice şi reglementări este necesară pentru a susţine iniţiativele şi afacerile orientate înspre inovare şi pentru a reduce emisiile de poluanţi în mediul înconjurător. În ciuda progresului înregistrat în acest domeniu, ne dăm seama de fapul că economia verde – green economy este doar un pas în direcţia transformării paradigmelor de dezvoltare social-economica.

Potrivit lui Gunter Pauli, această nouă paradigmă este Blue Economy. Afacerile sustenabile, care funcţionează pe principiile Blue Economy fac posibilă acoperirea nevoilor de bază , primare ale tuturor, fără însă a exploata resursele naturale şi totuşi fără a renunţa un anumit nivel de trăi şi servicii moderne.

Diferenţa între Blue Economy şi Green Economy, este următoarea: Blue Economy este un nou model de design a afacerilor, un model de business orientat spre piaţă, business sustenabil şi creştere sustenabila. Blue Economy are scopul de a crea acea bunăstare accesibilă.

Termenul Blue Economy înseamnă a utiliza resursele într-un sistem “casacadă”, deşeul rezultat în urma consumului unui produs, devenind materia primă pentru obţinerea de cash-flow (flux de numerar). Astfel noi locuri de muncă sunt create, capitalul social se construieşte şi veniturile se maresc- fără a mai exploata sau afecta mediul înconjurător, ci mai degrabă conservandu-l şi îmbunătăţindu-l. Acest fapt face posibilă dezvoltarea sustenabila. Actualul sistem economic global, poate fi transformat în dezvoltare durabilă prin inovaţie şi antreprenoriat. Inovaţiile şi creşterea nivelului de trai sunt promovate prin cerere, prin mecanismele economiei de piaţa liberă, şi prin educaţie, nu prin inhibarea lor determinată de bariere sociale şi cost.

Iată un exemplu concret:

De la boabă de cafea până la cana de cafea, doar 0.2% din planta “arbore de cafea” este consumată. Cu alte cuvinte 99.8% din planta respectivă este risipită şi 7.5 milioane de tone de plante ale arborelui de cafea sunt în cel mai bun caz arse sau transformate în compost sau aruncate înapoi pe plantaţii. Una din soluţii de a evita risipă este de exemplu folosirea acestor rămăşiţe de lemn tare pentru a cultiva ciuperci. După ce s-au recoltat ciupercile, viermişorii s-ar putea hrăni cu rămăşiţele, şi aceşti viermişori ar putea deveni mâncare pentru peşti şi fertilizatori de calitate pentru agricultură. Nu se face niciun fel de risipă, mai mult decât atât se crează 3 noi produse şi cash-flow, precum şi noi locuri de muncă. Multe companii din Berlin, San Francisco, Mexico City şi Madrid utilizează deja acest model – timp în care marile corporaţii producătoare de cafea, au eficienta aproape de zero, în ceea ce priveşte utilizarea resurselor, timp în care “aruncă banii” pe “greenwashing” foarte costisitor.

Citind despre numeroase exemple şi documentându-mă mi-am dat seama, ca noi, romanii avem undeva în gene această sămânţă a economisirii şi a grijii de a nu face risipă. Bunicii noştri, în marea lor majoritate agricultori foloseau / refoloseau tot ceea ce se producea în gospodărie. Doar că era la nivel micro.

Cred că promovarea acestor noi modele economice şi susţinerea lor, la nivel naţional prin politici economice solide, prin alocarea unor bugete mai mari pentru ceretare şi inovare în acest domeniu, vor duce la o dezvoltare economică sustenabila, la creşterea nivelului de trăi pentru noi toţi.

Vă invit pe toţi cei care citiţi acest articol şi să contribuiţi la o cercetare pentru a identifica exemple de bună practică legate de Blue Economy în România, Europa şi întreaga lume. Puteţi să-mi scrieţi la adresa:i [email protected]

“The world has been racked by food, fuel, environmental, financial, and economic crises. Ecosystem and biodiversity loss hâş led to an emerging climate crisis and a looming natural-resource calamity. A Blue Economy, able to deal systematically with these many challenges, and ready to seize the manifest multiple opportunities, is now essential.” – Achim Steiner, Executive Director of the United Nations Environment Programme, Ashok Khosla, President of the Internaţional Union for Conservation of Nature

Acest articol a fost preluat de pe site-ul Acționămresponsabil.ro.

Foto: Genitronsviluppo.com


Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger