De ce trăiesc mai mult ființele inteligente?

3

Oamenii inteligenți trăiesc mai mult decât ceilalți – corelația este la fel de puternică precum cea dintre fumat și moartea prematură. Însă motivul nu este pe deplin înțeles. Pe lângă faptul că iau decizii mai înțelepte în viață, s-ar putea ca acești oameni să aibă și biologia de partea lor. Potrivit unei noi cercetări pe albine, capacitatea de a învăța este într-adevăr legată de abilitatea de a rezista în fața unui agent al procesului de îmbătrâmire – stresul oxidativ.

Ian Deary, psiholog la Universitatea din Edinburgh, a propus termenul de „integritate sistemică” pentru posibila legătură dintre inteligență și viața lungă: în concepția sa, un sistem bine integrat nu numai că obține rezultate mai bune la testele mentale, ci este și mai puțin sensibil la vitregiile mediului înconjurător, scrie publicația Scientific American. Gro Amdam, cercetător la Universitatea de stat din Arizona, SUA, și la Universitatea norvegiană pentru șiințele vieții, a fost intrigat de ideea lui Deary și, anul trecut, a ticluit o modalitate de a o testa pe albine.

Albinele sunt folosite în mod frecvent pe post de model neurobiologic pentru învățat – ele pot fi antrenate să rețină informații. În experimentul lui Amdam, albinele au fost introduse într-un pai, unde au învățat să asocieze un miros cu un anumit tip de mâncare cu care erau recompensate, în cadrul unui scenariu de tip pavlovian. După doar una sau două încercări, multe dintre albinele testate au învățat să-și întindă trompa anticipând o picătură dulce. Altora le-a luat mai mult timp – la fel ca oamenii, unele albine învață mai ușor, altele mai încet.

Pentru a simula procesul de îmbătrânire, aceleași albine au fost plasate apoi în tuburi de plastic și expuse unui mediu bogat în oxigen, în condiții de stres. Toate vietățile au nevoie de oxigen pentru a respira, însă surplusul duce la înmulțirea radicalilor liberi care distrug membranele celulare și le îndeamnă pe celule să comită suicid, ceea ce atrage cu sine îmbătrânirea organismului. Albinele care învață mai repede trăiesc mai mult în aceste condiții – 58,8 ore în medie –, spre deosebire de cele care învață mai încet – 54,6 ore –, ceea ce înseamnă că primele au un sistem antioxidant mai puternic, care extermină radicalii liberi.

Amdam crede că rezistența în fața stresului poate explica de ce albinele care învață mai repede au supraviețuit mai mult. Cele care au reușit să țină piept stresului de a fi închise într-un pai au reușit să învețe mai repede că mirosul semnalează o recompensă și aceeași rezistență le-a permis să facă față stresului dintr-un mediu bogat în oxigen. Cercetătorul este de părere că și la oameni, capacitatea de a ține piept stresului poate fi o componentă a integrității sistemice. Rezistența mai mare în fața stresului poate contribui la obținerea unor rezultate mai bune în testele IQ și la prelungirea duratei de viață. Și dacă oamenii de știință ar putea dibui diferențele biologice, ar putea reuși să echilibreze aceste disparități înăscute și ajuta pe toată lumea să trăiască mai mult.

Citeşte şi:

Copiii prefabricați ai viitorului. Când science fiction-ul devine realitate

7 metode simple şi puţin ştiute pentru economisirea banilor la iluminatul casei

Interviu cu Dr. Michio Kaku, co-fondator al teoriei corzilor: Despre pelerina invizibilității, sabia Jedi, teleportare și colonizarea galaxiilor

Wikileaks a devenit substantiv comun

Foto: EPA

Tags:



3 comentarii

  1. Pingback: Stoparea procesului de îmbătrânire. Progrese și întrebări de ordin etic » Think Outside the Box

  2. Pingback: Cea mai bătrână persoană din lume a murit la 114 ani. Câţi dintre noi avem şanse să trecem de 100 de ani? » Think Outside the Box

Leave A Reply