De ce ştiinţa ne recomandă să dăm banii pe experienţe, nu pe lucruri

0

Nu de mult, am trecut pe Calea Victoriei, unde vitrina cu sloganul Shopping is cheaper than therapy (Cumpărăturile sunt mai ieftine ca psihoterapia) anunţa închiderea magazinului. Deşi mulţi dintre noi putem avea uneori impulsul de a încerca să reparăm o zi proastă ori să domolim o frustrare cumpărându-ne “ceva frumos” sau “ceva bun,” o nouă cercetare tinde să infirme eficienţa unui asemenea gest şi să confirme falimentul unui magazin cu sloganul de mai sus.

 

cheaper

 

Thomas Gilovich, profesor de psihologie, studiază de peste 20 de ani încrengăturile zicalei potrivit căreia banii ar aduce fericirea. “Unul din cei mai mari duşmani ai fericirii,” spune el, “este adaptarea. Ne cumpărăm lucruri ca să fim mai fericiţi şi chiar reuşim. Dar doar pe moment. Lucrurile noi sunt incitante doar la început, după care de adaptăm la ele.” Cu alte cuvinte, consumul vine mână în mână cu obişnuinţa şi rutinarea, care se bat cap în cap cu bunăstarea interioară pe termen lung. Gilovich sugerează că, în loc să ne cumpărăm un smartphone nou sau o haină scumpă, am face mai bine să cheltuim banii pe experienţe, care ne aduc o mai mare împlinire: să mergem la teatru, la film sau la expoziţii, să practicăm sporturi, să ieşim în natură ori să învăţăm lucruri noi.

Cercetările profesorului de psihologie au condus la aşa-numitul paradox Easterlin: deşi banii aduc fericirea, prin faptul că ne ajută să ne cumpărăm obiectele dorite, această fericire este extrem de trecătoare. Obiectul fizic, odată cumpărat, rămâne în preajma noastră, iar noi ne adaptăm la el ca la oricare obiect din jur. Ajungem uneori să “nu îl mai vedem” şi să uităm că odată ne-a adus bucurie. Mai mult ca sigur vi s-a întâmplat, de pildă, să vă cumpăraţi o haină nouă, care să vă încânte, dar care la scurt timp a rămas abandonată în dulap.

În contrapartidă, spune Gilovich, experienţele au efect de durată mult mai lungă, lăsând urme în construcţia noastră identitară. “Experienţele sunt parte mai consistentă din noi decât bunurile materiale. Chiar ne pot plăcea bunurile materiale. Ne putem chiar gândi că o parte din identitatea noastră e conectată cu aceste bunuri, dar cu toate acestea, ele rămân distince de noi. Probabilitatea de a simţi o legătură puternică cu cineva alături de care am fost într-o vacanţă e mult mai mare decât cea de a avea o legătură cu cineva care şi-a cumpărat acelaşi model de televizor.”

Un alt studiu, derulat de Ryan Howell şi Graham Hill, ia în calcul un alt factor. Cei doi au observat că este mult mai uşor ca oamenii să compare între ei obiectele achiziţionate – ce rezoluţie are camera foto sau ce procesor are tableta -, decât experienţele. “Tendinţa de a fi în pas cu lumea din jur e mult mai pronunţată în cazul bunurilor materiale, decât în cazul experienţelor. Bineînţeles, ne poate deranja dacă mergem în vacanţă şi vedem că alţii stau la un hotel mai bun decât noi sau că zboară la clasa întâi. Dar acest lucru nu produce la fel de multă invidie ca atunci când suntem depăşiţi la calitatea bunurilor materiale,” arată cercetarea.

Potrivit articolului publicat recent de Gilovich şi Amit Kumar în Experimental Social Psychology, aceste concluzii ar putea fi implementate cu succes şi la nivel macro. “Schimbând direcţia investiţiilor pe care le face o societate şi politicile pe care le urmăreşte, populaţiile mai mari pot fi orientate spre achiziţii experienţiale, care să promoveze o mai mare împlinire,” sunt de părere cei doi.

Desigur, toate acestea sunt valabile pentru anumite categorii sociale, care îşi pot permite să cumpere experienţe şi pentru care obiecte sunt adesea în afara sferei de utilitate primară. În ceea ce-i priveşte pe oamenii fără posibilităţi, obiectele achiziţionate sau primite au un impact mult mai mare, compensând lipsurile de zi cu zi. Dacă unui copil dintr-o familie nevoiaşă i se cumpără o jucărie interesantă, cu siguranţă va fi extrem de fericit, la fel ca o familie care, după nenumărate sacrificii, reuşeşte să-şi cumpere un televizor sau un calculator.

Sursa: Fast Company

Puteţi citi şi:

Mersul la cumpărături are efecte asupra moralului

VIDEO Mania cumpărăturilor: maratoanele de călcat în picioare

Cât costă o despărţire


Leave A Reply