De ce nu poți cîștiga o dezbatere

Schopenhauer a scris o carte despre trucurile unei dezbateri, Arta de a avea întotdeauna dreptate. Ghidul său fals era de fapt o deconstrucție a ideii de dezbatere iar științele neuro confirmă acum scepticismul filozofului german.

Cînd începe o dezbatere, persuasiunea adevărată se oprește. Un grup de cercetători au descoperit asta într-un experiment publicat în această carte. În timpul campaniei pentru prezidențiale din SUA 2004, cercetătorii au scanat mințile unor suporteri ai lui Bush și ai lui John Kerry în timp ce urmăreau înregistrări video cu candidații lor preferați contrazicîndu-se singuri. Deși fiecare candidat spunea ceva azi și altceva mîine, suporterii n-au procesat contradicțiile. Cînd vedeau o informație care le bruia convingerile, părțile din creier care se ocupă cu rațiunea și logica adormeau iar cele care manevrează atacurile ostile – răspunsul de tip luptă-sau-fugi – se activau.

Cînd o discuție devine dezbatere, nu mai e un exercițiu de logică și gîndire, cum pare în mediile artificiale ale campionatelor de debate sau în amfiteatrele studențești. E doar o luptă și nimănui nu-i mai pasă cine are dreptate și cine nu. Contează numai dacă protagonistul dezbaterii e prieten sau inamic. Cadrul mental de luptă creează acest efect. Dacă vrei să convingi pe cineva din tabăra adversă, dezbaterea nu e metoda cea mai bună.

Războiul, în cazul unei dezbateri, e unul de statut. Poți să aduci dovezi video, martori experți și toată logica din lume, tot ce obții e să fii urît de suporterii adversarului. La fel ți se întîmplă și dacă îi dai feedback negativ cuiva. Cheia persuasiunii nu stă în dorința de a cîștiga, de fapt metafora războiului strică orice încercare de convingere, cum explică Daniel Cohen în acest clip: