De la Bill Clinton, la Emil Constantinescu, lista bărbaților influenți implicați în scandaluri ce aduc în prim plan o amantă e foarte numeroasă, iar originile ei nu datează de azi, de ieri. Psihologii se întreabă ce-i face politicieni să se implice în astfel de legături care să le compromită reputația.
”Politicienii de vârf nu sunt ca noi, oamenii obișnuiți,” e de părere Frank Farley, psiholog la Temple University. ”Cei mai mulți dintre noi ne dorim o slujbă de la 8 la 17 și o viață de familie liniștită, însă viața politică presupune total opusul. Aceste poziții implică provocări zilnice – călătorii constante, multe în zone de război. Iar ele atrag oameni cu un mare grad de toleranță la asumarea riscului și la nesiguranță,” completează Farely.
Analizând trăsăturile liderilor, de la curaj, încredere de sine, capacitate de inovație și dorința de reușită, s-ar putea crede că se obține portretul-robot al unui erou național. Spcialiștii atrag însă atenția că aceste caracteristici predispun totodată la greșeli de proporție, ce nu pot scăpa cu una, cu două, vigilenței publice. ”Ești atât de atrăgător; ești o persoană cu reușite și multe dovezi de succes la activ, ești carismatic, iar atunci când personalitatea ta are de-a face cu anumite împrejurări, nu reziști ocaziei,” trasează psihologul american unul dintre mecanismele care îi fac pe liderii politici să-și riște reputația de dragul aventurilor extraconjugale.
Pentru alte voci, cum ar fi Cris Baker, autorul cărții Self-Sabotage: What It Is, Why We Do It, When We Do It, How to Overcome It, explicația constă în auto-sabotaj. ”Experiențele pe care ți le-ai putea dori sunt complete doar dacă ajungi să le cunoști din toate perspectivele. Nu poți cunoaște ce înseamnă o legătură puternică de atașament dacă n-o încalci”, susține autorul. Cazul lui David Petraeus, fost director CIA, recent implicat într-un scandal sexual ce se dezbate încă în media, este reprezentativ, potrivit lui Baker, pentru această tendință de auto-sabotare: Petraeus ar putea fi considerat etalon pentru bărbatul foarte puternic care a ajuns să experienteze cum este să pierzi puterea.
De asemenea, liderii, extrem de încrezători în ei înșiși, tind să creadă că, în virtutea influenței lor, pot scăpa basma curată. Mai mult, istoricul scandalurilor sexuale în care sunt implicați politicieni arată că publicul uită destul de rapid greșelile conducătorilor, la acest nivel. Farley, care studiază construcția eroismului în percepția opiniei publice, susține că pentru americani, unii dintre cei mai mari eroi sunt Roosevelt și Kennedy, două nume celebre pentru adulterele lor. De altfel, Bill Clinton este unul dintre cei mai cunoscuți politicieni de pe glob, iar aventura lui Monica Lewinsky a ieșit de mult din atenția opiniei publice.
Sursa: Discovery News
2 comentarii
mda…’complexa’ dilema :)))
După cum ar fi zis un anume politician chelios care a sfârşit-o împuşcat şi spânzurat de picioare şi care se numea Mussolini, calităţile necesare unui bun lider (“curaj, încredere de sine, capacitate de inovație și dorința de reușită etc”) sunt aceleaşi calităţi care te fac ceea ce popular se numeşte un macho 😀
~Nautilus