De ce îşi ascund oamenii depresia

1

De-a lungul timpului, mare parte din oamenii deprimați au preferat să sufere în intimitate şi să nu apeleze la tratament din cauza stigmei asociate depresiei – în secolul XIX şi în prima jumătate a secolului XX, de exemplu, afecţiunile mentale erau asociate de regulă cu un defect moral ori erau considerate însemnul unui caracter slab. Ascunderea depresiei persistă şi astăzi, iar cercetătorii americani au încercat să afle de ce.

O echipă de psihologi de la Universitatea din California, Davis, a realizat un sondaj telefonic în rândul a 1.054 de adulţi din California, încercând să afle care sunt barierele ce îi împiedică pe oameni să vorbească despre depresie cu medicii lor şi care este viziunea oamenilor asupra acestei afecţiuni. Participanţii la sondaj au fost totodată analizaţi în căutare de semne ale depresiei şi întrebaţi dacă au fost trataţi vreodată pentru aşa ceva.

43% dintre respondeţi au spus că au cel puţin un motiv pentru a le ascunde medicilor simptomele depresiei. Cel mai vehiculat dintre ele, invocat de 23% dintre cei chestionaţi, a fost teama ca medicul să nu le prescrie medicamente antidepresive. 13% dintre participanţii la sondaj şi-au exprimat îngrijorarea că ar putea fi trimişi la un psihiatru dacă ar dezvălui aşa ceva, în timp ce 12% au spus că nu vor să fie consideraţi pacienţi psihiatrici. 15% s-au arătat îngrijoraţi de perspectiva încălcării pactului de confidenţialitate medicală în această privinţă.

Respondenţii care au dat semne de depresie moderată sau severă (153 de oameni în total) aveau o tendinţă mai mare decât cei care nu sufereau de depresie să spună că majoritatea motivelor pentru ascunderea acestei afecţiuni care le-au fost prezentate de cercetători se aplică puternic în cazul lor. Oamenii care mai fuseseră trataţi de depresie în trecut s-au arătat mai îngrijoraţi de confidenţialitatea medicală şi de pierderea controlului emoţional în timpul şedinţelor medicale. Indivizii care nu aveau un istoric depresiv, în schimb, se temeau de perspectiva prescrierii de antidepresive sau de trimiterea la un psihiatru.

Pentru a-i ajuta pe pacienţi să depăşească aceste bariere, autorii sondajului realizează intervenţii în birouri pentru a încuraja conversaţia medic-pacient pe tema depresiei. Strategiile includ clipuri video educaţionale pentru combaterea stigmei, precum şi chestionare şi întrebări explicite de la medici legate de depresie pentru a începe un dialog. Dacă nu ar fi încurajaţi, mulţi dintre pacienţi nu ar raporta în mod spontan simptome importante ale depresiei.

Sursa: Time

Puteţi citi şi:

Este depresia o boală?

Spaima nebuniei: Psihoterapia, între stigmat social şi necesitate


Un comentariu

  1. man, this is so wrong. avem o problema: acestui arbore ii cad frunzele. a vorbit copacul cu un specialist in lipit inapoi frunze? dar ne e frica, ca lipiciul de frunze nu e ok, una peste alta nu este placut. nu vreau sa vada si alti copaci ca-i cad acestui copac frunzele… ce tragedie. si as dori sa vina cineva sa spuna: nebunilor, tot ce trebuie sa faceti este sa udati acest copac si incetati cu galagia.

Leave A Reply