De ce este ACTA un acord controversat? Şi de ce ar trebui să le pese membrilor Parlamentului European?

25

ACTA (Anti-Counterfeiting Trade Agreement) este un acord multilateral care propune o serie de standarde internaţionale pentru aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală. Acordul, negociat de către un număr redus de ţări, în coordonare cu anumite segmente ale industriei, este controversat atât din punct de vedere al procesului de elaborare, cât şi în ceea ce priveşte conţinutul său.

Document realizat de către AccessNow.org în colaborare cu EDRi şi TACD

Traducere în limba română de Asociația pentru Tehnologie și Internet – ApTI

 

Scopul acestei broşuri este de a prezenta succint problemele acestui Acord, precum şi motivele care stau la baza opoziţiei largi faţă de această propunere.

Modalitatea în care s-a realizat negocierea Acordului îl privează de credibilitate democratică şi de claritate juridică. Dacă va fi ratificat, Acordul va avea implicaţii majore pentru libertatea de exprimare, accesul la cultură şi viaţa privată, va afecta comerţul internaţional şi va reprezenta un obstacol în calea inovării.

Diverse state membre ale Uniunii Europene încep în această perioadă procesul de ratificare a ACTA, multe dintre ele subestimând însă semnificaţia acestei propuneri.

Autorii prezentei broşuri îi încurajează pe decidenţii politici europeni să ia în considerare implicaţiile ACTA atât la nivel naţional, în cadrul procesului de ratificare, cât şi înainte de exprimarea votului final asupra ACTA la nivelul Uniunii Europene. În absenţa unor garanţii şi clarificări suficiente din partea Comisiei Europene şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, solicităm Parlamentului European să

voteze “împotriva” ACTA în cadrul viitoarei proceduri de ratificare.

 

Absenţa credibilităţii democratice

• ACTA a fost elaborat în afara forumurilor multilaterale existente, cum ar fi Organizaţia Mondială pentru Proprietate Intelectuală (OMPI) şi Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC), organizaţii care au la bază principiile democraţiei şi deschiderii şi care oferă garanţii procedurale clare.

• ACTA a fost negociat în spatele uşilor închise,  excluzând majoritatea ţărilor în curs de dezvoltare și fără transparent democratică la nivelul ONU, UEsau la nivel național.

• ACTA îşi propune să creeze o nouă instituţie, “Comisia ACTA” (Australia, Canada, Japonia, Coreea, Mexic, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore, Elveţia, Statele Unite ale Americii şi Uniunea Europeană), fără să definească însă obligaţiile sau garanţiile necesare pentru ca acest organism să funcţioneze într-o manieră deschisă, transparentă şi inclusivă, care să permit exercitarea unui control public asupra acţiunilor sale (Capitolul V Articolul 36, ACTA).

• Comisia ACTA, ca organism neales, ci numit, va fi responsabilă pentru implementarea şi interpretarea Acordului şi va putea propune amendamente la Acord, după adoptarea acestuia, fără să existe însă un mecanism prin care să poată fi trasă la răspundere pentru deciziile sale (Articolul 36.2, ACTA).

• Până în momentul de faţă, niciuna dintre părţile care au negociat ACTA nu a oferit acces public la documentele care au stat la baza negocierilor, deşi aceste documente sunt necesare pentru interpretarea multor elemente neclare din textul Acordului. (În Statele Unite ale Americii, organizaţiilor Electric Frontier Foundation (EFF) şi Knowledge Ecology International (KEI) li s-a refuzat accesul la documente. La patru luni de la transmiterea, către Parlamentul European, a solicitării de acces la documentele pe care le deţine EDRi incă nu a primit un răspuns adecvat.)

• Comisia Europeană nu a realizat niciun studiu de impact cu privire strict la ACTA, ci a reutilizat studii realizate pentru Directivele privind aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală (I şi ÎI). Nu a fost realizat niciun studiu cu privire la impactul ACTA asupra drepturilor fundamentale, în special în legătură cu state terţe, care adesea nu oferă garanţii referitoare la protecţia vieţii private, libertății de exprimare şi statul de drept, similare celor din UE. Ameninţări la adresa libertăţii de exprimare şi accesului la cultură.

• Interesele deţinătorilor de drepturi de proprietate intelectuală sunt puse mai presus de libertatea de exprimare, viaţa privată şi alte drepturi fundamentale. (Acest lucru reiese, spre exemplu, din nota 13 din ACTA, unde măsurile de protecţie faţă de răspunderea intermediarilor Internet – măsuri care  i-ar determina pe intermediari să nu se amestece în traficul de date privat al tuturor cetăţenilor – sunt premise doar în cazurile în care interesele limitate ale deţinătorilor de drepturi de proprietate intelectuală sunt protejate).

• ACTA va lăsa reglementarea libertăţii de exprimare în mâinile companiilor private, întrucât impune obligaţii referitoare la monitorizarea conţinutului online de către terţe părţi, cum ar fi intermediarii Internet, care nu sunt însă în măsură să reglementeze formele de exprimare în mediul online. (Articolul 27.2 şi Articolul 8.1 ACTA)

• ACTA poate împiedica utilizarea patrimoniului cultural al societăţii, întrucât sporeşte sancţiunile şi riscurile de natură penală pentru utilizarea operelor ai căror proprietari sau deţinători de drepturi de autor sunt dificil sau imposibil de identificat sau localizat (aşa numitele opere orfane).

• Prevederile din versiunea finală a Acordului, al căror înţeles nu va fi clarificat înainte de ratificarea ACTA, sunt vagi şi riscă să fie interpretate în moduri care ar putea permite incriminarea unui număr mare de cetăţeni, pentru delicte triviale. (Caracterul vag al prevederilor ACTA permite statelor să introducă aşa-numita “regulă a celor trei paşi” sau alte măsuri neproporţionale de aplicare a drepturilor de proprietate intelectuală, prin deconectarea utilizatorilor de la Internet în cazul în care aceştia continuă să descarce material protejate prin drepturi de autor; şi chestiunea “scării comerciale”, care include “avantaj economic sau comercial direct sau indirect”.)

 

Pericole pentru viaţa private

• ACTA îi forţează pe furnizorii de Internet să desfăşoare activităţi de supraveghere la nivelul reţelelor proprii şi să pună la dispoziţia deţinătorilor (Două exemple elocvente sunt    http://bit.ly/g9IUs şi http://bit.ly/9aHDEn)

• Extinderea răspunderii intermediarilor îi va determina pe furnizorii de Internet să desfăşoare activităţi de supraveghere la nivelul reţelelor proprii şi să implementeze mecanisme intruzive de identificare a presupuşilor infractori, cum ar fi monitorizarea la scară largă a comunicaţiilor prin utilizarea procedurii de “deep packet inspection”, permiţând astfel încălcarea gravă a vieţii private a utilizatorilor.

 

Obstacole în calea inovării

• ACTA poate avea un efect negativ asupra inovării. Având în vedere faptul că inovarea, spre exemplu dezvoltarea de software, apare adesea în “zone gri” din punct de vedere juridic, ACTA va avea efectul de a inhiba noi iniţiative în domeniul digital şi în alte domenii industriale, potenţialii inovatori temându-se de sancţiunile financiare şi măsurile penale care ar putea fi aplicate în cazul unorîncălcări neintenţionate ale drepturilor de proprietate intelectuală. (Secţiunea 4: Infracţiuni, ACTA)

• Aplicarea  unor amenzi mai drastice poate genera constrângeri pentru noii antreprenori, care nu îşi pot permite costurile unor proceduri de soluţionare a litigiilor.

• ACTA poate încuraja un comportament anti-concurenţial. Întrucât intermediarilor Internet le sunt impuse responsabilităţi de supraveghere, companiile Internet mai mici nu vor avea capacitatea de a implementa aceste cerinţe de supraveghere, iar acest lucru va reprezenta un avantaj semnificativ pentru concurenţii mai mari.

 

Efecte negative asupra comerţului

• Chiar dacă UE va considera că ACTA este un tratat obligatoriu din punct de vedere legal , Statele Unite ale Americii au specificat deja că, din punctul lor de vedere, ACTA reprezintă o “înţelegere” care nu are forţă juridică. Această interpretare poate genera confuzii cu privire la statutul juridic al ACTA, oferind în acelaşi timp mai multă flexibilitate SUA şi, implicit, un avantaj concurenţial faţă de UE.

• Prevederile ACTA care afectează viața privată şi libertatea de exprimare vor fi mult mai periculoase în ţările în care nu există legislaţie privind drepturile fundamentale.

• ACTA poate crea bariere în calea comerţului internaţional.  China deja demonstrează cum acordurile informale şi lipsite de bază legală cu furnizorii de Internet pot fi folosite cu uşurinţă ca bariere netarifare în calea comerţului.

 

Absenţa siguranței   juridice

• Formulările folosite în ACTA sunt vagi, iar acest lucru creează dificultăţi în ceea ce priveşte interpretarea juridică a unor termeni esenţiali (Articolul 23.1: “scara comercială” ar putea implica proceduri penale în scopul unor avantaje economice indirecte şi, de asemenea, ar putea obliga monitorizarea adreseleor IP în scopul verificării nivelului la care se desfăşoară activităţile de încălcare a dreptului de autor; Articolul 27.1: nu sunt definite sintagmele “mediu digital” şi “remedii expeditive”; Articolul 27.2: nu este definită sintagma “reţele digitale”).

• Întrucât introduce standarde de implementare mai ridicate decât cele existente în prezent (de exemplu în Acordul privind aspectele comerciale ale drepturilor de proprietate intelectuală – TRIPS) şi conţine doar menţiuni vagi şi inaplicabile cu privire la garanţii, ACTA este un document care nu se aliniază la standardele legale internaţionale în vigoare. (În limbajul ACTA, “scara comercială” este explicitată în termeni mai largi şi mai vagi decât în acorduri anterioare, precum TRIPS, lăsând astfel loc de interpretare şi împiedicând stabilirea unei modalităţi proporţionale de aplicare – Articolul 23.1)

• ACTA nu respectă standardele europene privind protecţia şi promovarea universalităţii, integrităţii şi deschiderii Internetului, aşa cum acestea au fost afirmate de către Consiliul Europei, potrivit căruia “statele au responsabilitatea de a se asigura, în conformitate cu standardele recunoscute în normele de drept internaţional privitoare la drepturile omului şi cu principiile dreptului internaţional, că acţiunile lor nu au un impact transfrontalier negativ asupra accesului la Internet şi utilizării Internetului. (Recomandarea CM/Rec(2011)8 a Comitetului de Miniştri către statele membre privind protecţia şi promovarea universalităţii, integrităţii şi deschiderii Internetului, adoptată la 21 septembrie 2011 http://bit.ly/rewDvf).

 

Concluzie

ACTA riscă să aibă implicaţii grave generate de faptul că nu reuşeşte să stabilească un echilibru între protecţia drepturilor de proprietate intelectuală şi apărarea drepturilor fundamentale ale societăţii, ca întreg, cum ar fi libertatea de exprimare, liberul acces la informaţie şi cultură şi viaţa privată.

Parlamentul European a subliniat deja, în cadrul unui studiu asupra Acordului, aspectele problematice ale acestuia, inclusiv cele de natură juridică, menţionând că este “dificil de stabilit care sunt avantajele semnificative pe care ACTA le oferă cetăţenilor UE în plus faţă de cadrul internaţional existent.”

În studiu se arată că “acceptarea necondiţionată a Acordului ar reprezenta unrăspuns inadecvat din partea Parlamentului European, având în vedere problemele care au fost identificate în legătură cu versiunea actuală a ACTA”. (http://bit.ly/qwYwF4)

Îi încurajăm pe decidenţii politici europeni să ia în considerare în mod exhaustive implicaţiile ACTA.

În absenţa unor clarificări şi garanţii satisfăcătoare din partea Comisiei Europene şi Curţii Europene de Justiţie, solicităm Parlamentului European să voteze “împotriva” ACTA.

Licenta Atribuire 3.0 România Creative Commons.cu link la

Acest text, disponibil sub Licență Atribuire 3.0 România Creative Commons, a fost preluat de pe site-ul Asociației pentru Tehnologie și Internet – ApTI.

Foto: Ajenca Gazete


25 de comentarii

  1. Pingback: Se anunță un viitor sumbru pentru libertatea Internetului: România a semnat ACTA | TOTB.ro - Think Outside the Box

  2. Pingback: Din colecţia “autorităţile dialoghează cu prostimea”: am semnat ACTA uite aşa « voxpublica | Platforma de comentarii, bloguri si opinii REALITATEA.NET

  3. Pingback: PETIŢIE Împotriva Cenzurii Internetului | OasteaDigitală

  4. Pingback: Libertatea pe internet, pusă sub semnul întrebării. Ce prevede ACTA, documentul semnat de România | TulceaInfo.Com Un ghid online al orasului Tulcea

  5. Multi oameni inteligenti vor proceda intocmai(sociu).Nu vom mai avea nicio utilitate a ceea ce se numeste pc-internet…si tot ei vor fi cei care vor pierde!Mie si generatiei mele nu ne va fi greu sa comunicam si sa ne infomam ca “pe vremuri”…mai greu va fi ptr generatia tanara careia ii va fi indispensibil acest lucru, nerealizand faptul ca aceasta va fi “arma”care se va intoarcce impotriva lor!

  6. Care o fi adevaratul scop al ACTA? Daca veti analiza cu atentie (dincolo de termenii ACTA) evolutia omenirii de vreo 15 – 20 de ani incoace, mai exact din 2006 – 2012; e o perioada de 6 ani in care tehnologiile software web, desktop si mobile au explodat. Multe dintre aceste evolutii tehnologice au contribuit la schimbarea destul de radicala a societatii si a modului de viata a oamenilor. Comertul tinde sa se desfasoare exclusiv online, o singura persoana poate asigura administrarea a unui numar nelimitat de site-uri, etc. – deci nu mai e nevoie de asa de multi oameni intr-o companie (lucru demonstrat de criza economica….), si ce e cel mai important piata de clienti se adjudeca online (adica o companie poate acapara prin diverse metode piata de clienti ai altor companii prin metode moderne corecte de marketing online si offline – acestea fiind oferite de strategii tehnologice actuale) – dar ce legatura are comertul cu free software (open source platforms, GPL, etc)? pai are ca s-au dezvoltat multe proiecte open source care permit unor companii sa castige foarte bine doar prin dezvoltarea unor noi tehnologii care se testeaza, se promoveaza si se dezvolta gratuit………………prin comunitati libere si fundatii neplatitoare de TVA (aici e buba si care traiesc din donatii – exemplu WIKIPEDIA (are o audienta enorma si informatia e libera) – practic asta e raspunsul de ce SOPA, ACTA si PIPA? ingradirea dreptului la informatie, a dreptului la evolutie, deoarece informatia inseamna evolutie

  7. Pingback: Ce mai putem face împotriva ACTA | TOTB.ro - Think Outside the Box

  8. Pe mine personal nu poate decat sa ma bucure o lege de asta aiurea.De ce?! Pai e foarte simplu.Pentru noi oamenii va fi trecerea la o noua paradigma sociala.Adica comunicarea in real.Nu mai iau filmul de pe torente, ci ma intalnesc cu Andrei sa-mi dea cd-ul,dvd-ul sau stick-ul.Adica practic acesti idioti de capitalisti, si-au băgat singuri bomba in valiza.Oamenii se vor cunoaste din ce in ce mai mult in realitate.Asa ca ganditi cerebral si vedeti cat bine ne fac acesti trogloditi.Ce misto va fi, cand te vei intalni cu prietenii si vei intreba, ce mai ai nou?! Cool! Poate se razgandesc idiotii si nu dau legea.Ca e nasol.

    • ce zice Doru Dascalu, e corect. amuzant, dar corect. si cei de mai sus au dreptate.
      oricum, marile “combinatii” nu se discuta pe messenger sau la telefon, ci ca in filme, in parc…in casa cu muzica tare…etc.
      chiar daca dau ei drumul la caine/ACTA, va fi greu de aplicat.
      toate astea pentru…banii pe care unii ii pierd, desi au milioane de eur/dolari.
      unii fac chiar totul pentru bani. pentru banii nostri.

  9. Cu timpul se va dezvolta “internet of things”, ca deja se implementeaza IPv6. Atunci orice obiect va putea avea propriul ip si va putea transmite semnal oricui. Iar daca cineva isi cumpara sau dezvolta echipament si va avea bunavointa/sponsorizarea prietenilor, va putea face micro retele la care sa aiba acces doar cativa oameni, asa ca se vor putea transmite linistit filme si alte documente – de la o retea la alta, de la un prieten la altul, iar la acele retele nu se va putea uita nimeni dinafara (statul, politia,…). Alta solutie ar fi sa se revna la retelele de cartier – acolo unde mai exista.
    In cazurile asta, marile companii de telecomunicatii ar pierde o foarte mare parte din clienti, nu si-ar putea recupera investiile si ar risca sau chiar ar da faliment. Asa ca cine are cap stie ca asemenea reglementari ar fi daunatoare companiilor. Parerea mea e ca vor fi impotriva proprietarii acestor companii, iar daca printre ei sau printre cunostiintele lor mai sunt si niste politicieni… va dati seama ca asa legi nu vor trece, never.
    Deci… relax, solutii exista deja, doar ca unii politicieni au impresia ca toata populatia e din oi.

  10. Nu e vorba de faptul ca nu se va mai putea downloada un torrent daca ACTA va fi adoptat.
    Deja in prezent in Romania exista legi draconice care pedepsesc cu ani de inchisoare ‘uploadul’.

    Este vorba de faptul ca, dupa cese va adopta ACTA, putem sa ne luam adio de la protectia vietii private pe internet – si, sa nu ne amagim singuri, in prezent prezenta pe net e foarte importanta atat pe plan profesional cat si personal.
    ACTA va obliga ISPurile sa ne controleze activitatea pe net prin ‘deep pocket inspection’. Fie ca transmiti informatii connfidentiale legate de slujba ta, fie ca vorbesti cu un prieten pe messenger, totul va fi monitorizat. Si daca ai ghinionul sa incalci vreun drept de autor – chiar si din greseala (in present ‘dreptul de autor are o interpretare FOARTE larga)- te alegi cu ani buni de inchisoare.

  11. In Codul Fiscal producatorii de soft sunt editori !
    Amintiti-va semnatarii legii ascultarii telefoanelor in Parlament.
    Amintiti-va ca la ora 23 , in ziua in care au cazut turnurile , seful CIA a spus ca un razboi cibernetic este imposibil deoarece cheia sistemului Windows e la ei.(Microsoft e firma privata ???)
    Cautati formula lui Bill Gates pentru reducerea incalzirii globale.
    Urmeaza SOPA, ACTA si PIPA …
    Lupta dintre stat si individ se ascute.Intenetul scapat de controlul lor a devenit o arma prea puternica pentru opresati si trebuie controlat.Ca si retelele de socializare.Cautati reactia duplicitara a sefilor acestor retele la PIPA si SOPA si intelegeti ca aceste legi au fost doar aminate.
    Generatia tinara e condamnata definitiv la sclavie.O alta forma de sclavie, mai dura decit cea fizica.

  12. Pingback: asde.ro » Blog Archive » Incepe cenzura Internetului? Romania, impreuna cu peste 20 de tari europene au semnat legea ACTA!

  13. Pingback: ACTA sau legea care ar putea cenzura INTERNETUL - Stiri online din Arges | Stiri online din Arges

  14. Pingback: Libertatea Internetului ! Anonymous message to Romania (VIDEO) | PREGATESTE-TE DIN TIMP !

  15. Pingback: ACTA: Atac asupra libertății de exprimare, motivat prin grija pentru proprietatea intelectuală. VEZI Mesajul Anonymous pentru România | VIDEO | BuzzNews

  16. Pingback: Libertatea pe internet, pusă sub semnul întrebării. Ce prevede ACTA, documentul semnat de România | Media Safe

  17. Pingback: Despre ACTA şi ce putem face noi « Gebelezis

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger