De ce e important să mai scriem, măcar uneori, de mână

4

De curând, am fost la niște cursuri de scriere creativă, unde mulți dintre colegii mei, tineri activi și experți ai multitaskingului, au privit cu oarecare suspiciune folosirea pixului și a hârtiei pentru a-și pune ideile în ordine. După o pagină de scris analog, majoritatea s-au plâns că le-a amorțit degetul sau că  nu mai știu ce să scrie, obișnuiți fiind cu eternele tastaturi și ecrane, mai mici sau mai mari.

 

Mulți dintre noi, de altfel, nu mai apucăm să scriem de mână decât, poate, la cursuri, la întocmirea listelor de cumpărături sau atunci când completăm formulare. Uneori, mișcarea pixului pe hârtie pare un obicei de care ne-am înstrăinat, iar caligrafia o artă aflată cu un picior în groapă. Este oare acest fenomen un pas firesc al evoluției și adaptării la tehnologie sau un semn al alienării, pe care ar trebui să-l confruntăm măcar din când în când, de amorul artei, reamintindu-ne cum se alungesc și se curbează literele cu cerneală?

Dacă tot părerea cercetătorilor devine o autoritate din ce în ce mai invocată, am căutat studii de specialitate care să arate dacă există vreo diferență între scrisul de mână și cel uniform, la tastatură, dincolo de plăcerea estetică și de componenta subiectivă. După câte s-ar părea, creierul uman are o puternică legătură cu scrisul analog, acesta reacționând diferit atunci când ordonăm cuvintele pe hârtie cu un pix sau un creion. ”Scrisul de mână stimulează anumite celule de la baza creierului, numite sistemul reticular de activare. Acest sistem acționează ca un filtru pentru tot ceea ce are creierul de procesat, acordând mai multă importanță lucrurilor asupra cărora ne concentrăm în momentul respectiv – ceea ce actul fizic de a scrie aduce în prim-plan,” arată o cercetare citată de Lifehacker

O altă cercetare, orientată spre beneficiile cognitive ale scrisului de mână în rândul copiilor, a obținut rezultate care, deși par oarecum truisme, sunt adesea ignorate de oamenii cufundați în cultura grabei. Spre deosebire de scrisul la tastatură, ”abilitatea de a scrie de mână este un proces care necesită integrarea unor componente diverse: vizuale, motorii, dar și cognitive. Percepția ne permite să ne amintim mai bine forma literelor scrise, iar abilitățile vizuale și motori ale mâinii înlesnesc scrisul propriu-zis.” Astfel, rezultatele arată că benefiicile scrisului de mână implică aspecte mai complexe ale activității cerebrale decât scrisul la tastatură, și că este în continuare extrem de important să-i învățăm pe copii ”vechiul” meșteșug al literelor de mână.

Totodată, s-a constatat că oamenii și, în special, elevii învață mult mai eficient formele literelor studiate, dar și rețin mai bine informațiile trecute cu pixul pe hârtie decât tastate într-una dintre multiplele ferestre deschise pe calculator. Totodată, cercetările arată că scrisul de mână determină o activitate mai ridicată în două regiuni cerebrale, respectiv așa-numita ”zona lui Broca” și ”lobulii parietali bilaterali inferiori,” care, după câte s-ar părea, sunt puternic implicate în acțiuni legate de execuție, imaginație și observație.

Prin urmare, nu vă sugerăm să fiți ludiți și să aruncați cât colo tastaturile, ci doar să redescoperiți, din când în când, plăcerea scrisului de mână. Apropo, de când n-ați mai trimis o scrisoare prin poștă?

Sursa: ReadWrite, HuffingtonPost, NHS

Foto: simplescrapper.com


4 comentarii

  1. Ideatic? Să nu pierdem “flacăra” științei scrisului (a alfabetizării sau a ideogramizării), și să putem ști, la nevoie, să mai facem schițe și planuri pentru a reconstrui lumea în care am fi trăit cândva. Eu așa cred. Exemplu de Mecena al scrisului sanscrit: maestrul Acharya Shree Yogeesh

  2. O varianta buna ar fi sa tinem cont si de beneficiile scrisului, dar si de beneficiile aduse de tehnologie. Un instrument care le combina si de care prea putina lume stie, este smartpenul. Acesta captiveaza in paralel scrisul si sunetul. Astfel, intr-o lectie/intalnire, studentul/participantul poate nota ideile principale, inregistrand in acelasi timp vocea profesorului/trainerului/altor participanti.
    Ulterior, acestea pot fi transferate pe calculator si transmise mai departe, reascultate, etc.
    Daca vi se pare la fel de interesant cum mi s-a parut si mie: http://www.smartpen.ro/

Leave A Reply