De ce dormim?

2

Motivele pentru care somnul este o necesitate sunt încă, parţial, o nebuloasă. După ce au trimis automat la culcare nişte musculiţe, câţiva oameni de ştiinţă au descoperit însă o legătură foarte puternică între somn şi memoria de lungă durată. Pentru toate animalele dotate cu creier, dormitul este indispensabil.

“Somnul este probabil singura manifestare comportamentală de bază căreia încă îi mai căutăm funcţia,” spune Daniel Bushy, de la Universitatea din Wisconsin, care studiază de multă vreme necesitatea somnului. Această investigaţie a avansat cu un pas însă în urma unui experiment derulat de Universitatea de Medicină din Washington, în urma căruia au fost descoperite în creierul musculiţelor de oţet celule care controlează somnul. Prin manipularea acestor celule, cercetătorii au reuşit să imprime în creierul insectelor amintiri de lungă durată, lucru posibil prin inducerea somnului.

Demersul n-a fost chiar atât de simplu: în primul rând, a fost nevoie de musculiţe inginerite gentic, astfel încât să poată fi trimise la culcare în mod automat. Odată depăşit acest pas, “subiecţilor” înaripaţi le-a fost testată abilitatea de a asimila şi reţine noi informaţii. Unul dintre testele folosite pentru a depista legăturile dintre somn şi formarea amintirilor a presupus expunerea unor masculi de Drosophila altor masculi, la rândul lor modificaţi genetic, astfel încât să preia mirosul femelelor. După câteva tentative eşuate de împerechere, masculii s-au prins că n-are rost să mai curteze masculii sub acoperire. Odată deprivate de somn, musculiţele puteau reţine această informaţie cel mult câteva ore, în vreme ce, trimise la culcare, Drosophilele au ţinut minte capcana timp de mai multe zilele.

Această nouă teorie care conectează somnul şi consolidarea amintirilor de lungă durată se numeşte homeostază sinaptică şi sugerează că somnul acţionează ca un filtru, care permite relaxarea sinapselor create în timpul unei zile, astfel încât a doua zi să fim din nou funcţionali. În timpul somnului, creierul sortează informaţiile nerelevante de cele care iau calea memoriei de lungă durată.

În urma experimentului cu Drosophile, s-a constatat că musculiţele ţinute în medii bogate în stimuli generează mai multe sinapse decât cele ţinute în izolare, în timpul somnului aceste sinapse fiind triate, pregătind creierul pentru o nouă rundă de asimilare informaţională.

Sursa: Huffington Post

Foto: Flickr / Richard Ang


2 comentarii

  1. Pai stiam ca albinele nu dorm niciodata si totusi ele stiu in cele 30 de zile cat dureaza viata lor (cand nu e iarna) cum sa ajunga inapoi la stup. Daca nu dorm, atunci cum au memorie sa stie unde e stupul, roiul lor?

  2. Pingback: Cine a furat somnul? Cum ne odihnim în orașul care nu doarme niciodată | TOTB.ro - Think Outside the Box

Reply To Andreea Cancel Reply

Advertisment ad adsense adlogger