Dar din dar se face Freecycle

2

Cineva oferă douăzeci de cărţi de matematică. Altcineva pune la bătaie un reportofon cu casete, din era predigitala. Poate aveţi nevoie de o litieră pentru pisici sau o canapea extensibilă cu urme de uzură. Sau un corp de bibliotecă sau schiuri sau haine sau computere funcţionale sau pentru piese. O seamă de obiecte felurite. De ce să arunci un obiect când îl poţi da de pomană? Reţeaua de donaţii Freecycle vine cu un răspuns pertinent. Toate aceste oferte de bunuri nu se petrec în vreun mall sau în vreun talcioc de la marginea oraşului. Se petrec în căsuţa mea de mail. La fel şi în căsuţele celorlaltor 5460 de membri ai reţelei Freecycle Bucureşti. Freecycle e un simplu grup de Yahoo care face legătura între oameni care au lucruri de prisos şi de care vor să scape şi oameni cărora le-ar prinde bine obiectele de care se descotorosesc primii.

 

de Adrian Deoancă (Comunitatedurabilă.ro)

 

Scopul reţelei e să păstreze în uz lucruri care nu şi-au trăit încă traiul, să nu le permită celor care pot deveni second-hand să ajungă gunoi, şi astfel să stăvilească risipă şi, de ce nu, să dea o mâna de ajutor la salvarea planetei. „Reciclarea prin Freecycle redă oamenilor timpul şi banii care altminteri se risipesc pe fabricarea sau cumpărarea de obiecte, face planeta mai curată şi induce, în donatori şi primitori deopotrivă, mulţumirea unei fapte bune”, e crezul enunţat în regulile listei pe care le primesc pe e-mail toţi membrii reţelei.

Freecycle Bucureşti a luat naştere în 2005, părinte fiindu-i Lucian Sandor, pe-atunci student, iar acum doctorand în biologie moleculară la Boston. Văzuse un reportaj al BBC despre reţeaua americană, cea originară, şi i-a părut că nu diferă foarte mult de schimburile care se petreceau în căminele studenţeşti bucureştene prin medierea chat-ului intern. A considerat aşadar util şi fezabil să pună bazele unei reţele bucureştene, aşa că ideea de Freecycle, inventată de Deron Beal, un activist ecologist din Arizona, a ajuns să fie transpusă în mediul virtual de pe malurile Dâmboviţei.

Chiar dacă Sandor locuieşte acum de cealaltă parte a Atlanticului, rămâne încă moderatorul grupului, cerberul care filtrează eventualele exprimări necuviincioase, mesajele publicitare sau altele care nu se potrivesc cu profilul reţelei. „Personal, rămân moderator al grupului bucureştean şi membru al celui bostonian din motive de cumpătare”, spune Lucian Sandor. „Am copilărit într-o vreme în care mai puţine obiecte erau de unică folosinţă şi probabil nu mă voi obişnui niciodată cu ideea de învechire programată. Nu e normal să dăm faliment doar pentru că nu putem să ne înfrânăm din ciclul cumpărat ieftin/ aruncat rapid”.

Dacă fondatorul reţelei bucureştene rămâne membru din motive ce ţin de chibzuinţa în consum, alţi Freecycle- işti pot avea motivaţii cât se poate de variate. Unii caută chilipiruri. Un student proaspăt mutat într-o garsonieră închiriată şi nemobilată poate urmări, de pildă, apariţia pe Freecycle a unui birou sau a unei saltele folosite, dar curate. Alţii preferă să-i scape alţii de bunurile pe care nu le mai folosesc fără să aibă cheltuieli. Mobilierul vechi, de care proprietarul nu mai are nevoie, ia de obicei calea rampei de gunoi, iar transportul costă. Dar dacă există cineva care are nevoie de un dulap, chiar dacă balamaua unei uşi e ruptă? Alţii pur şi simplu vor să facă o faptă bună sau să se pună de-a curmezişul consumerismului sau sunt mânaţi de ferventul ecologist. Oricare ar fi motivaţia membrilor sau resorturile ideologice ale creatorilor, o reţea ca Freecycle are efecte benefice.

„Cel mai mult văd în Freecycle ca un mecanism de reglare a pieţei”, explica Lucian Sandor. „Nu poţi să încerci să vinzi mobilă care să reziste un an, dacă piaţa are acces la mobilă durabilă şi gratuită”.

Grupul bucureştean, ca de altfel toate grupurile omoloage din lume, permite accesul liber. Tot ce trebuie să facă un pretendent la statutul de membru al Freecycle e să se aboneze la grupul de Yahoo trimiţând un e-mail la adresa freecycle_bucuresti-subscribe@ yahoogroups.com sau să apese butonul „Join the Group” pe situl grupului, http://groups.yahoo.com/group/ freecycle_bucureşti. Odată devenit membru, oricine poate poşta mesaje prin care să anunţe că oferă sau, după caz, caută diverse obiecte. O privire rapidă prin arhiva anunţurilor dezvăluie că cele mai frecvente bunuri donate sunt componentele de calculator, hainele second-hand, cursurile universitare, obiecte de bucătărie, flori sau mobilier. Recent, cineva oferea chiar un aparat de aer condiţionat care trebuia reîncărcat cu freon. Alţii oferă tot felul de mărunţişuri, de la lămpi cu lavă, la cosmetice începute. Orice poate fi refolosit în loc să ajungă la ghenă.

Pe lângă Bucureşti, unde se află cea mai veche şi mai extinsă reţea care a strâns peste 9.000 de mesaje, grupuri Freecycle se află în alte 14 oraşe din România: Braşov, Tulcea, Iaşi, Cluj, Constantă, Craiova, Oradea, Piatra Neamţ, Ploieşti, Reşita, Sibiu, Târgovişte şi Timişoara. Global, reţeaua Freecycle se găseşte în 121 de ţări şi numără aproape 8,5 milioane de membri.

Acest articol a fost publicat în numărul 7/ decembrie 2011 al revistei Comunității Durabile și face parte din colecţia de resurse a primei comunități de practică pentru dezvoltare durabilă din România. Comunitatea este un rezultat al proiectului „Parteneriat pentru dezvoltare durabilă”, co-finanţat de Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 ”Investeşte în oameni!”, iniţiat de Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta în parteneriat cu ActiveWatch şi implementat cu sprijinul Centrului pentru Politici Durabile Ecopolis.

Foto: uphereoncloud9.wordpress.com


2 comentarii

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger