To mai mulţi danezi cumpără şi consumă produse proaspăt expirate, iar asta, scrie NPR, i-a transformat în lideri globali ai luptei împotriva risipei alimentare. Potrivit unui raport guvernamental, consumatorii din Danemarca aruncă, în prezent, cu 25% mai puţină mâncare decât acum cinci ani. O parte din succes îi este atribuită Selinei Juul, o rusoaică de 35 de ani care s-a gândit că abordarea directă a consumatorilor în privinţa risipei alimentare, nu a retailerilor şi a procesatorilor alimentari, ar fi cea mai simplă metodă de abordare a problemei.
În prezent, danezii aruncă, în medie, în jur de 50 de kilograme de mâncare anual, în timp ce risipa americanilor pe cap de locuitor depăşeşte 120 de kilograme. Acest lucru nu ar fi fost posibil dacă Selina Juul nu ar fi emigrat în adolescenţă în Danemarca. În 2008, îngrozită tot mai mult de cantitatea de mâncare ce ajungea la gunoi, rusoaica energică a înfiinţat organizaţia Stop Wasting Food. Agricultorii şi retailerii sunt cei mai supuşi criticii când vine vorba de risipa alimentară, însă Juul s-a gândit să înceapă de la celălalt capăt al problemei. Aşa că s-a concentrat pe sensibilizarea consumatorilor.
Rusoaica a creat un grup de Faceebok, iar două săptămâni mai târziu a apărut deja în presa naţională, unde a rămas o figură proeminentă. Strategia ei s-a dovedit eficientă în condiţiile în care, potrivit datelor guvernamentale, consumatorii individuali sunt responsabili pentru 35% din risipa alimentară a Danemarcei, urmaţi de retaileri (23%), procesatori alimentari (19%) şi producători (14%). După ce a devenit un trend ca danezii de rând să nu mai risipească mâncare, spune Juul companiile, producătorii alimentari şi retailerii au început să acţioneze la rândul lor în aceeaşi direcţie. “Spre deosebire de alte ţări, în prezent, Danemarca are cele mai multe supermarketuri care fac ceva pentru a reduce risipa de mâncare”.
Cel mai mare retailer din statul european. Dansk Supermarked, care are patru lanţuri de magazine şi un magazin online, spue că lanţurile sale a vândut de zeci de ani produse aflate în pragul expirării. Însă dacă această practică era privită mai demult ca o marcă a sărăciei, acum e semn de mândrie. În acest context, compania mai sus amintită a amenajat departamente speciale pentru alimentele reduse la preţ. Citiţi mai mult pe NPR.