Curăţenie de primăvară la Moara lui Assan, care ar putea deveni o grădină urbană comunitară

2

Primăvara a început cu o ecologizare a unuia dintre cele mai cunoscute monumente istorice din București, care este și unul dintre cele mai distruse. Moara lui Assan a intrat în atenția iubitorilor de natură și de patrimoniu, după ani de distrugere sistematică. Peste 100 de saci de gunoi au strâns câțiva bucureșteni în weekend din clădirile morii construite la mijlocul secolul 19 şi ascunse în spatele blocurilor comuniste dintre Obor şi Lizeanu. Moara lui Assan este, de asemenea, subiectul unui concept de urban farming. Dacă va fi pus în practică planul, pe ruinele morii va exista o grădină urbană comunitară.

 

P1230839

 

de Cornelia Gaie (Green Report)

 

Sâmbătă, au ajuns la moară în jur de 35 de oameni. Unii erau prieteni cu Radu, alţii au văzut anunţul de pe reţeaua de socializare şi au venit pentru că îşi doresc salvarea patrimoniului sau, pur şi simplu, un loc curat şi îngrijit în care să-şi petreacă timpul.

Printre pomi şi ruinele morii sunt grămezi de gunoaie: doze, sticle, pachete de ţigări goale, rămăşiţe de frigidere, haine, pături, încărcătoare, cutii. Au fost aduse acolo de locatarii din zonă, sau le-au lăsat oameni fără case care s-au adăpostit printre ruine.

Conform legii monumentelor, proprietarul este obligat să ”asigure paza, integritatea şi protecţia monumentelor istorice, să ia măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, să asigure efectuarea lucrărilor de conservare, consolidare, restaurare, reparaţii curente şi de întreţinere a acestora în condiţiile legii”. Acest lucru nu se întâmplă, aşa că din anii 90 încoace moara a ajuns un loc din care se fură bunuri şi se lasă, la schimb, gunoaie.

Voluntarii au luat mănuşi şi saci de rafie, apoi fiecare s-a apucat de adunat pe categorii: metale la metale, PET-uri la PET-uri, sticle cu sticle. La final, un băiat a dus sacii cu metale şi PET-uri la centrul de reciclare.

 

P1230841

 

Radu locuieşte în cartier şi vine des la moară. Prima oară a vizitat-o în 2002, la o explorare urbană. Pe atunci încă erau utilaje în moară. A văzut cu ochii lui cum clădirile se degradează de la an la an şi asta l-a pus pe gânduri.“Stau aici în cartier, şi-am zis că dacă tot e un loc abandonat în care poţi să vii să dărâmi la baros o clădire, eu îl văd ca pe un spaţiu liber în care poţi să faci orice. Eu, evident, vreau să fac nişte lucruri bune”, povesteşte Radu. El îşi doreşte ca oamenii să treacă peste blocaje şi preconcepţii despre locul ăsta. A auzit multe păreri de la oameni care nu au vizitat niciodată moara, cum că „o să le cadă ceva în cap, că pot să fie atacaţi de boschetari”. Zice că de el nu s-a luat nimeni şi nu a păţit nimic, fiindcă se uită pe unde merge.

Tânărul crede că „ecologizarea este un primul pas în a transforma tot acel spaţiu abandonat într-un loc viu şi liber, dezvoltat de comunitate pentru comunitate.” Aşa că weekend-ul ăsta a dat startul unei serii de acţiuni. A creat un eveniment pe facebook şi a invitat oamenii la curăţenia de primăvară la Moara lui Assan. A lipit postere la scările de bloc din cartier şi a cumpărat saci de rafie.

După acţiunea de sâmbătă, Radu împreună cu ceilalţi voluntari au făcut un grup pe Facebook şi au planificat următorul pas. Dacă vremea va fi bună, sâmbăta viitoare se strâng din nou. Vor să ducă gunoiul adunat şi să înceapă amenajarea unui spaţiu de recreere în jurul unui copac. „În zona dudului se pretează şi înfiinţarea unei zone de grădină comunitară. Cine doreşte să se implice în continuare este liber să intre în grup”, anunţă el pe pagina evenimentului.

Eco-Moara lui Assan

Moara lui Assan a atras atenţia mai multor oameni care s-au gândit la diverse soluţii de restaurare.

Bogdan şi Robert au creat un proiect pe conceptul de eco-farming / urban gardening.  Au fost colegi la Facultatea de Urbanism Ion Mincu. În 2013, în cadrul unui atelier de reciclare urbană, au avut de făcut un proiect cu tema „reabilitarea zonei Lizeanu”.

Pentru fiecare proiect se uitau la istoria locului, aşa că s-au hotărât: „dacă acolo a fost o moară, hai atunci să plantăm, să creştem ceva”. Parametrii ceruţi de profesori îi obligau să proiecteze construcţii, dar au ales să încalce regulile. O singură profesoară a fost încântată de ideea lor de urban gardening, aşa că au trecut cu nota 6.

Au continuat apoi să lucreze la idee şi au extins proiectul. Au făcut şi o pagină pe Facebook, unde şi-au publicat ideea. Vor să folosească pagina ca platformă care să conecteze informaţii, idei, evenimente, oameni şi comunităţi care promovează plantarea în spaţiul urban.

 

01

14

15

20

 

Conceptul proiectat de ei constă în transformarea zonei morii lui Assan într-o grădină agricolă şi un exemplu de comunitate care se autosusţine. Ei propun creşterea de legume, fructe şi ierburi atât în aer liber cât şi în sere, de către membrii comunităţii, pentru comunitate. Surplusul ar putea fi apoi comercializat.

De asemenea, pentru o agricultură sustenabilă, Robert şi Bogdan includ în planul lor utilizarea sistemului „between air”, proiectat de arhitecţii Jose Selgas şi Lucia Cano. E vorba despre o instalaţie de „airpots”, suspendate şi interconectate. Un airpot este un ghiveci cu pereţii perforaţi, care permite ca lumina  şi aerul să ajungă la rădăcina plantelor; procesul, numit air pruning, încurajează plantele să crească axial în loc de longitudinal, astfel se pot creşte mai multe plante pe o suprafaţă mai mică. Instalaţia mai cuprinde un sistem de irigare „Porec”, care ajută la distribuţia egală şi eficientă a apei direct la rădăcina plantelor. Un alt sistem agricol propus este Aquaponics, care se bazează pe folosirea apei reziduale de la peşti pentru fertilizarea plantelor, urmată de întoarcerea apei filtrate de plante înapoi la peşti.

Planul lor include un centru de interacţiune socială, un muzeul al Morii lui Assan, săli de cursuri şi o bibliotecă, piaţă urbană şi terenuri de sport. În plus, ar oferi locuinţe sociale şi un centru de educare în agricultura urbană, ca să ajute la integrarea cazurilor sociale în stilul de viaţă propus de proiect.

 

1909165_1492413804310179_1866552494738334138_o

10321669_1492413854310174_6940371640637968343_o

10372983_1492413767643516_8081788903000965314_o

10379494_1492413720976854_36890205628420987_o

10379745_1492413757643517_8100987646080935825_o

 

Istorie

Moara a fost întemeiată de negustorii George Assan și Ion Martinovici, în 1853 în sectorul 2 din București, pe strada Halmeu nr. 25 (fostă strada Silozului). Utilajele au fost aduse cu vaporul de la Viena, pe Dunăre. În 1903, la 50 de ani de la înfiinţare, Gheorghe Assan a mai adăugat câteva construcţii; după 1903 moara a fost dotată şi cu energie electrică, având uzină proprie. În 1930 aceasta cuprindea patru industrii diferite: măcinarea cerealelor, uleiuri vegetale, lacuri şi culori, săpunuri şi chit. Familia Assan a muncit constant la îmbunătăţirea morii aducând cele mai noi utilaje şi tehnologii, până în 1948, când aceasta a fost naţionalizată de comunişti.

După 1990 moara a început să fie distrusă, fie prin demolări, fie prin furturi de materiale. Recent, ansamblul de clădiri a suferit două distrugeri semnificative: în mai 2008, un incendiu care a ars 90% dintr-un corp secundar al fabricii și în ianuarie 2012, prăbușirea acoperișului și a unui perete din corpul principal.  Astăzi, Complexul industrial Moara lui Assan,  cu o întindere de peste patru hectare, este declarat monument istoric al patrimoniului industrial şi intră sub administraţia Ministerului Culturii și Cultelor, respectiv Primăriei Municipiului București. Terenurile pe care se află monumentul are mai mulţi proprietari, dar niciunul nu se ocupă de îngrijirea morii.

„Moara lui Assan are un regim juridic incert, nu ştim cine sunt proprietarii săi. Indolenţa primăriilor, atât a Primăriei Sectorului doi, cât şi a Primăriei Generale, reprezintă motivul pentru care proprietarul Morii lui Assan nu a fost expropriat, astfel încât clădirea să devină a primăriei şi să poată fi îngrijită. Tot indolenţa lor a făcut să nu existe pază, aşa cum legea prevede. Când proprietarul nu asigură pază pentru o clădire monument-istoric, primăria o poate face”, a declarat Nicuşor Dan, preşedintele „Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul”, într-un articol publicat pe Bursa.ro.

Acest articol a fost preluat de pe site-ul publicaţiei Green Report


2 comentarii

  1. “Voluntarii au luat mănuşi şi saci de rafie, apoi fiecare s-a apucat de adunat pe categorii: metale la metale, PET-uri la PET-uri, sticle cu sticle. La final, un băiat a dus sacii cu metale şi PET-uri la centrul de reciclare.” – Acest lucru nu s-a intamplat din cate stiu eu. Am fost acolo si s-au adunat neselectiv gunoaiele in saci de rafie, urmand ca saptamana urmatoare sa fie ridicati de acolo. Duminica cand am trecut pe la Moara lui Assan, sacii erau tot acolo.

  2. Foarte frumoasa si utila initiativa, dar astazi este 5 mai si sacii sunt tot acolo. Pot vedea din blocul alturat cum sunt tot mai mult imbracati in vegetatia luxurianta…

Leave A Reply