Cuptorul cu microunde. Rapid, economicos si incert

Cuptorul cu microunde a devenit un obiect nelipsit din bucatarii si majoritatea oamenilor il folosesc fara prea mari batai de cap. Cu toate acestea, in cei 60 de ani de cand exista, in jurul aparatului electrocasnic s-au insailat o sumedenie de mituri. Unii spun ca ar cauza cancer, altii ca ar seca alimentele de vitamine. Intre atatea speculatii, un lucru e cert: majoritatea ghidurilor de utilizare indeamna la precautii.

de Ionut Dulamita

In timpul unei cercetari din 1946 pe marginea tehnologiei radar, Dr. Percy Spencer, un inginer american autodidact care lucra pentru compania Raytheon, testa un tub electronic cu camp magnetic (magnetron), cand a observat ca batonul de ciocolata din buzunarul sau s-a topit, scrie pe site-ul sau John Gallawa, autorul unui ghid despre cuptorul cu microunde. Intrigat, Spencer a plasat boabe de popcorn langa tub, care au pocnit si s-au imprastiat prin laborator, si a repetat procedeul cu un ou. Acesta a inceput sa vibreze, cresterea rapida de temperatura din interiorul sau a cauzat o presiune interna de mari proportii si a explodat.

Entuziasmat de descoperire, Spencer a fabricat o cutie din metal prevazuta cu o cavitate si a incarcat-o cu energia microundelor, dispozitiv ce avea sa revolutioneze gatitul si sa puna bazele unei industrii de milioane de dolari. Primul cuptor cu microunde a iesit pe piata in 1947 – era inalt de 1,7m, cantarea 340kg si costa 5.000 de dolari. Multi oameni au fost sceptici fata de primele cuptoare iesite pe piata, care mai costau si cateva mii de dolari, asa ca primele vanzari au fost scazute.

Imbunatatirile ulterioare le-au facut insa mai sigure, mai usoare si mai ieftine, scrie Gallawa, asa ca au atins un nivel mai mare de acceptare. Restaurantele si comerciantii puteau sa-si pastreze produsele proaspete in frigider pana la comanda clientilor, cand le incalzeau in cuptor. „Rezultatul? Mancare mai proaspata, mai putine deseuri si bani economisiti”.

„Vulgarizand un pic, rolul cuptorului cu microunde este sa faca – in termenii lui George Ritzer, autorul celebrului volum ‘Mcdonaldizarea societatii’ – mai scurt ‘drumul dintre secretie si excretie’”, spune antropologul Bogdan Iancu. Pe parcursul acestui drum au aparut insa si controversele legate de pericolele impuse de cuptoarele cu microunde.

Nu exista studii care sa claseze cu certitudine efectele acestor dispozitive, motiv pentru care specialistii contactati de TOTB s-au ferit sa-si exprime o parere in acest sens. Singurul care s-a incumetat a fost Catalin Dimofte, expert in energie, din perspectiva de „om cu o cultura stiintifica si tehnica decente si un spirit critic (probabil prea) pronuntat”, si nu din cea de specialist in cuptoare cu microunde.

El spune ca, in ultimii 60 de ani, cuptorul cu microunde nu a evoluat prea mult, asa ca este la fel de sigur sau nesigur cum a fost intotdeauna. „Subiectul nu permite un raspuns transant, nu atata vreme cat nu se vor fi facut niste studii aprofundate, pe cat posibil dincolo de orice dubiu rezonabil. Din putinul pe care-l stiu eu – oricine citeste despre acest subiect pe Internet mai mult de cateva ore va afla mai multe – astfel de studii nu s-au facut inca.  Se pare ca ar exista doar cateva tentative, care, pe Internet cel putin, sunt combinate cu lucruri usor ridicole, unele demne de categoria Darwin Awards”.

„Foarte putinele studii pe care le citeaza majoritatea site-urilor au prea multe ‘pacate metodologice’, ca sa le spunem asa, ca sa poata fi luate ca referinta”, continua el.  „Prea putini subiecti, prea putin timp, absenta unui grup-martor bine definit etc. Pur si simplu cred ca n-au existat suficiente motive de ingrijorare care sa determine realizarea unor studii serioase si nasterea unor specialisti. N-au murit oameni si nu s-au produs catastrofe care sa poata fi atribuite direct cuptoarelor cu microunde, ca atare nici interes n-a prea existat”.

Mituri urbane despre cuptorul cu microunde testate de echipa Mythbusters

Omul modern, continua Dimofte, foloseste obiecte si substante care s-au dovedit mult mai periculoase pentru sanatate decat cuptorul cu microunde, chiar daca nici acesta nu poate fi absolvit deocamdata de toate suspiciunile. Ceea ce se poate observa si pe Internet, unde au fost postate o serie de studii alarmiste. Un studiu citat des in articolele care trateaza efectele negative ale cuptorului cu microunde este cel al cercetatorilor de la Universitatea Stanford, din 1992. Acestia ar fi observat ca, atunci cand este plasat in cuptorul cu microunde, laptele de mama isi pierde 98%  din anticorpii numiti „imunoglobina A” si 96% din capacitatea sa de a bloca infectiile bacteriene.

Mai departe, in „Microwave Madness: The Effects of Microwave Apparatus on Food and Humans”, cercetatorul William P. Kopp scrie ca unele produse preparate in cuptorul cu microunde dezvolta agenti cancerigeni, ca acesta asigura un continut foarte redus de vitamine si modifica intr-un mod artificial compozitia proteinelor sau ca expunerea de scurta durata a legumelor crude, gatite sau congelate la microunde sporesc producerea de alcaloizi precum cafeina, morfina sau stricnina, daunatoare organismului uman.

Observatiile lui sunt completate de cele ale cercetatorilor elvetieni Hans Ulrich Hertel si Bernard H. Blanc care, in 1991, au observat cu mancarurile supuse microundelor duc la o crestere alarmanta a leucocitelor (celule albe ale sangelui), ceea ce indica intoxicatie sau deteriorarea membranei celulare – o stare pre-cancer.

Alin Popescu, specialist in medicina sportiva si licentiat in chimie-fizica, trece si el in revista efectele negative asociate mancarii gatite in cuptorul cu microunde. Din documentarea sa reiese ca incalzirea carnii determina aparitia de d-nitrosodietanolamina, un agent cauzator al cancerului.

Mai departe, microundele au fost asociate cu scaderi semnificative in continutul nutritiv al produselor alimentare. Dar si cu riscul tulburarilor digestive, prin alterarea substantelor elementare ale alimentelor, sau cu cel al tulburarilor la nivelul sistemului limfatic, din cauza modificarilor chimice ale alimentelor, ce reduc capacitatea organismului de a se proteja impotriva aparitiei anumitor celule canceroase. „Creste incidenta cancerului de stomac si a celui intestinal, prin substantele chimice eliberate din alimente prin expunerea la microunde”.

Flickr: Bramus

Majoritatea ghidurilor de utilizare traseaza la randul lor o serie de pericole. Catalin Dimofte vorbeste de o parte din ele si le clasifica in doua mari categorii: cele „triviale”, rezultate din folosirea improprie sau neglijenta a cuptorului cu microunde – arsuri, opariri, incendii –, si cele cauzate de efectul microundelor asupra substantelor organice.

Microundele incalzesc alimentele incalzind apa din acestea, explica expertul in energie. Incalzirea apei se datoreaza agitatiei moleculelor de apa sub influenta unui camp electromagnetic puternic – microundele, agitatie favorizata de faptul ca molecula de apa este polara. Moleculele de apa nu sunt singurele molecule polare din alimente, asa ca microundele  nu vor incalzi doar apa, ci si alte substante, continua Dimofte. Unele din aceste molecule polare, mai ales unele grasimi, sunt mult mai complexe decat molecula de apa.

„Chiar daca se afirma, corect, ca microundele nu sunt radiatii ionizante, totusi exista o posibilitate semnificativa ca ele sa contina suficienta energie incat sa determine modificari ale structurii unor molecule.  Or, in lumea chimiei organice, schimbari structurale mici pot duce la substante care au efecte biologice foarte diferite”.

In plus, incalzirea la microunde tinde sa fie neuniforma si incompleta in comparatie cu cea clasica. Cum microundele patrund in cuptor dezordonat si nu sunt absorbite uniform de mancaruri, unele portiuni raman nefacute, un mediu propice pentru dezvoltarea bacteriilor patogene, arata specialistii de la University of Arizona. Asa ca e bine ca mancarurile sa fie taiate in bucati de aceeasi dimensiune, amestecate sau intoarse de pe o parte pe alta pentru a fi gatite uniform la microunde.

Un ghid al Asociatiei Dietetice Americane sfatuieste oamenii sa foloseasca farfurii, castroane sau cesti din sticla in cuptorul cu microunde doar daca nu se incalzesc. In plus, consumatorii sunt indemnati sa nu plaseze cutii de margarina si de unt, tuburi din plastic sau cutii din polistiren, pungi din plastic sau din hartie, farfurii din plastic sau din hartie – chimicalele din aceste produse pot contamina mancarea. „Nu introduceti bidoane, s-ar putea sa explodeze” sau „Nu folositi recipiente din aluminiu sau din metal”.

Institutiile de sanatate garanteaza siguranta cuptorului cu microunde atat timp cat instructiunile de utilizare sunt urmate corespunzator, iar oamenii evita pericolele, si le atribuie si o serie de efecte pozitive.  „Bacteriile sunt distruse in timpul gatitului la microunde la fel ca in alte tipuri de cuptoare, asa ca mancarea este gatita in conditii de siguranta intr-un cuptor cu microunde”, arata un ghid al Departamentului de Agricultura din SUA. In plus, un studiu al Universitatii Cornell din SUA arata ca dispozitivele cu microunde distrug in cea mai mica masura nutrientii din mancare pentru ca foloseste mai putina caldura decat cuptoarele traditionale si un timp mai redus.

Reuters

Bogdan Iancu spune ca dispozitivele au aparut in Romania undeva la jumatatea anilor ’90, „o aparitie timida, fascinanta” pentru un public obisnuit sa astepte zeci de minute in preajma aragazului, dar destul de costisitoare pentru a si-o putea permite o masa larga de indivizi. „De altfel, cred ca majoritatea ‘consumatorilor’ de cuptoare cu microunde erau patroni de restaurante mici si mijlocii”.

„La inceput, cuptorul cu microunde s-a bucurat de un folclor local negativ. Existau insi care jurau ca mancarea se iradiaza de vreme ce caldura din produsele expuse la microunde are o intensitate diferita dinspre centru spre margini”, spune antropologul. „Spaimele astea s-au diluat, ideea de emancipare domestica indusa de acest obiect a triumfat in cele din urma, astazi sunt putine bucatarii urbane din care lipseste”.

Din cunostintele dr. Nastasiei Belc, directorul Institutului de Bioresurse Alimentare, majoritatea romanilor folosesc acum cuptorul cu microunde mai mult la incalzit. Este si cazul lui Catalin Dimofte, care desi si-a luat unul pentru a fi in trend cu moda, spune ca l-a folosit ultima oara acum opt luni pentru a-si incalzi niste lapte cu cacao care a dat in foc pentru ca il fixase la o putere prea mare.

„Dincolo de asta, restul familiei foloseste cuptoarele cu microunde, in ordinea importantei, la: 1) Incalzirea hranei catelului (n-am facut experimente pe el, dar nu pare sa-i fi cauzat in vreun fel); 2) Incalzirea/fierberea apei pentru ceai/cafea; 3) Floricele de porumb; 4) Din cand in cand, incalzirea hranei obisnuite, deja preparata. Personal, am adoptat atitudinea ‘better safe than sorry’ si prefer sa nu folosesc cuptorul decat ca suport pentru filtrul de cafea”.

Foto main: Reuters