Cum vor să moară medicii și non-medicii

0

Într-un studiu recent, mai mulți oameni, printre care se aflau atât medici, cât și persoane cu alte ocupații, au fost întrebați cum ar dori să moară, iar cei mai mulți ar prefera să moară rapid, fără durere, dacă se poate în somn. Însă răspunsurile celor două categorii diferă fundamental când sunt întrebați dacă ar accepta în ceasul morții anumite intervenții și proceduri medicale.

 
AHA-New-CPR-Guidelines

 

Cei mai mulți respondenți cu alte profesii decât medicina au răspuns că ar accepta transfuzii de sânge, tuburi pentru hrană, analize invazive, chimioterapie, dializă, ventilație asistată sau resuscitare cardiorespiratorie. Însă, în ceea ce-i privește pe doctori, aceștia au răspuns majoritar nu în fața acestor propuneri. În graficul de mai jos, puteți vedea răspunsurile date de medici în funcție de fiecare procedură în parte, observând astfel că singura intervenție acceptată de cei mai mulți doctori (circa 20%) ar fi tratamentele cu antibiotice și calmante.

 

Screenshot_1

 

Diferențele în materie de răspunsuri pot fi explicate, în primul rând, prin prisma experienței pe care profesia medicală o oferă în legătură cu aceste proceduri. Cei mai mulți doctori cunosc din plin riscurile și chinurile provocate prin aceste intervenții, iar după cum clarifică medicul Ken Murray, citat de Sociological Images, cele mai multe dintre aceste metode trimit la tortură. De pildă, în cazul ventilației asistate, pacientul ”se luptă” propriu-zis cu aparatul la care este conectat, atâta vreme cât ritmul propriei respirații și ritmul impus de mașină sunt diferite, generând senzații neplăcute, astfel încât singura metodă de a ține pe cineva la ventilație ar fi ca anestezierea și imobolizarea acestuia.

Un alt motiv important care explică diferențele are legătură cu eficiența percepută a acestor intervenții: dacă pacienții le învestesc cu maximă încredere, medicii sunt rezervați. În cazul resuscitării cardiorespiratorii, majoritatea publicului larg crede că această metodă este eficientă în reanimarea pacienților. Însă, în realitate, această metodă este eficientă în doar 8% din cazuri: acesta este procentul celor care au avut parte de astfel de resuscitare, și-au revenit la viață și au trăit mai mult de o lună. În fața unor asemenea statistici cunoscute în mod direct, medicii sunt mult mai suspicioși când sunt întrebați dacă ar accepta astfel de intervenții în ultimele clipe de viață.

Sursa: Sociological Images


Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger