Cum se organizează politic anumite animale

0

Cimpanzeii, cele mai apropiate rude ale omului, sunt ființe foarte politice, scrie IFLScience, adică sunt îndeajuns de inteligenți încât să-și dea seama că, în lumea naturală, forța brută nu duce prea departe. Că a ajunge în fruntea unui grup social și a rămâne acolo necesită viclenie politică, necesită formarea de prietenii și influențarea altora. Publicația științifică trece în revistă modul de organizare politică al unor viețuitoare precum bacteriile, albinele și primatele.

 

Maimuță păianjen lânoasă

 

Cimpanzeii își fac prieteni țesălându-se între ei și formând alianțe, un comportament care este predominant mai ales la masculii care vor să devină lideri de grup. În timpul disputelor sau când percep posibilitatea unei răsturnări de putere, ei își cheamă prietenii în ajutor. Grupul aflat la conducere fie își reafirmă poziția, fie este înlocuit de altul care preia controlul. De regulă, numărul mare de membri este vital pentru asigurarea succesului.

În anii ’80, primatologul olandez Frans de Waal a observat că politica cimpanzeilor, pe lângă faptul că implică formarea unor găști, este dominată de un anumit grad de agresivitate. Oamenii din societățile moderne au înlocuit în mare parte preluările de forță ostile cu sistemul de votare. Cimpanzeii nu trăiesc însă într-o societate democratică. Pentru ei, structura socială este dominată de ierarhia masculină, în sensul în care masculii dominanți au cel mai bun acces la resursele disponibile, care sunt de regulă mâncare și femele. La multe specii de primate, membrii grupului aflat la conducere sunt rude și, alternativ, alianțele de putere dintre indivizi sunt bazate pe altruism reciproc. Nu toate speciile sociale au nevoie însă de un grup dominant sau de un lider carismatic, iar acest lucru este valabil și pentru anumite specii de primate.

Maimuțele păianjen lânoase, din sud-estul Braziliei, trăiesc în grupuri sociale mari, dar fără lideri. Masculii nu se impun în fața altor masculi sau a femelelor și nu există o ierarhie dominantă, este o societate cu adevărat egalitară ai cărei membri sunt foarte pașnici. Masculii sunt dispuși chiar să-și aștepte rândul pentru a avea șansa de a se împerechea cu o femelă receptivă. Maimuțele păianjen lânoase nu petrec mult timp țesălându-se una pe alta sau socializând, ceea ce denotă un sistem politic slab dezvoltat. Socializarea se face însă prin îmbrățișări de grup, iar anumiți indivizi ajung la statuturi speciale. De exemplu, cu cât un mascul petrece mai mult timp cu mama lui, cu atât va cunoaște mai multe femele și va avea mai mulți copii.

Lista continuă cu bacteriile, care deși sunt organisme microscopice inferioare, încearcă să se influențeze între ele într-o anumită direcție. Nu au lider, dar trăiesc într-un sistem descentralizat în care deciziile sunt luate printr-un sistem un sistem de stimuli și răspunsuri corelat cu densitatea populației, numit sensibilitate la cvorum. Bacteriile votează eliberând substanțe chimice de semnalizare și pot să numere chimicalele eliberate (adică voturile). De exemplu, bacteriile patogene trebuie să voteze când să devină virulente, adică să-și exploateze gazdele. Acționând împreună, ele copleșesc sistemul imunitar al gazdei și îl colonizează.

Sisteme politice descentralizate mai cunoscute sunt întâlnite la insecte precum albinele și furnicile. Albinele trebuie să găsească uneori un nou viespar, așa că folosesc sensibilitatea la cvorum pentru a se decide asupra unui loc. Indivizii pornesc în căutarea unor potențiale locuri pentru adăpost și, când se întorc la cuib, semnalizează printr-un dans specific locul pe care l-au găsit. Dacă acesta este de proastă calitate, se opresc repede din dansat. Indivizii cei mai persistenți câștigă cel mai mare număr de adepți care-i urmează spre noul loc. Acești adepți, după ce se întorc de la noul loc devin activiști politici și votează prin dansuri proprii în favoarea unui loc sau altul.


Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger