În principiu, calculul distribuit se referă la împărţirea volumului de muncă de calcul computerizat al unui proiect între multe calculatoare, prin internet (deşi presupun că ar putea funcţiona şi cu orice altă reţea la care sunt legate mai multe calculatoare). Există câteva zeci de proiecte de această natură la care poţi să contribui. Ele funcţionează pe diverse platforme şi merită destul de mult efortul.
de Michael Byrne
Să te alături unui proiect de genul SETI@home — în care bot-ul tău fragmentează numere primite de la telescoape radio care vânează extratereşti — era pe vremuri o chestie la care ziceai: de ce nu? Atunci computerele nu economiseau cine ştie ce energie. Ceea ce înseamnă că atunci când computerul era pornit, era 100% pornit, fie că-l foloseai sau nu. Aşa că, dacă tot îl lăsai deschis, indiferent din ce motiv, puteai să-l şi laşi să caute extratereştri. Totuşi, computerele noi sunt capabile să economisească destul de multă electricitate. Cu toate astea, e greu să iei în serios multe dintre aceste proiecte frivole. Vindecarea HIV-ului sau predicţia cutremurelor merită un mic consum de waţi în plus, să zicem.
Câteva din preferatele redacţiei Motherboard:
SETI@home
Probabil cel mai cunoscut proiect de calcul distribuit, SETI@home foloseşte o serie de telescoape radio din lume pentru a căuta semnale extraterestre prin spaţiu. Din cauza cantităţii mari de interferenţe pe care semnalele noastre umane le cauzează, e nevoie de vaste resurse de energie computerizată pentru a le cerne. Punerea în hibernare a Allen Telescope Array, cel mai mare şi mai dedicat bun al SETI, nu pare să fi afectat nevoile globale computerizate ale proiectului, iar @home este funcţional în momentul de faţă. Niciun semn de la extratereştri însă până acum.
FightAIDS@home
Între timp, FightAIDS@home, care promovează un nou candidat în cardul terapiilor la inhibitorii de proteză (care blochează HIV), a avut ceva succes. În 2010, proiectul a identificat o serie de compuşi care deschid calea spre o clasă complet nouă de medicamente care luptă împotriva HIV. Ceea ce e un lucru important pentru cei care suferă de această boală la momentul de faţă — pe planeta Pământ.
folding@home
OK, sună plictisitor ca dracu’: proiectul acesta studiază dacă proteinele se încrucişează incorect. Dar răspunsul la această întrebare este vital, încrucişarea incorectă fiind cheia spre “boli ca Alzheimer, sindromul vacii nebune (ESB), BCJ (Boala Creutzfeldt-Jakob), SLA (Scleroza laterală amiotrofică), BH (Boala Huntington), Parkinson şi multe tipuri de cancer şi sindromuri legate de cancer”. Folding@home e în momentul de faţă cea mai extinsă reţea de calcul distribuit care există. Abonează-te la ea aici.
Quake-Catcher Network
Chestia asta e destul de dusă cu pluta. Aşadar, câteva dintre computerele mai noi — Mac-urile şi Lenovo-urile — au senzori de mişcare bruscă sau sisteme active de protecţie incorporate, care sunt menite să-ţi protejeze hard-ul în cazul în care îţi scapi calculatorul pe jos sau ceva de genul ăsta. Reţeaua pune pur şi simplu la încercare informaţia colectată de aceşti senzori pentru detectarea şi analizarea cutremurelor. În funcţie de locul în care te afli, sistemul poate să facă o estimare aproximativă în funcţie de localizarea serverului la care e conectată adresa IP-ului tău, sau poţi să trimiţi tu singur rapoarte. Abonează-te la ea aici.
Foto: VICE
Acest articol a fost preluat de pe site-ul partener Vice România. Puteţi citi articolul aici.
Un comentariu
Pingback: Pisicile fluorescente, o nouă armă anti-SIDA | TOTB.ro - Think Outside the Box