Cum să fii mai norocos

0

Norocul şi-l face şi omul cu mîna lui, spune proverbul şi Richard Wiseman, un psiholog britanic, a hotărît să verifice dacă e adevărat. Timp de zece ani, Wiseman a studiat norocul şi ghinionul, pe norocoşi şi pe ghinionişti şi a ajuns la cîteva concluzii uimitoare.

Wiseman a dat un anunţ în ziare în care le cerea celor care se consideră deosebit de norocoşi sau de ghinionişti să-l contacteze.

De-a lungul anilor, peste 400 de oameni, cu vîrste între 18 şi 84 de ani, s-au oferit voluntari pentru cercetările sale. După zeci de teste, interviuri şi după ce i-a pus pe subiecţi să ţină un jurnal, psihologul a descoperit o primă formulă a norocului: oamenii norocoşi au un simţ de observaţie bun, iar ghinioniştilor le scapă informaţiile neaşteptate. La un moment dat, celor două grupuri li s-a dat un ziar şi au fost rugaţi să numere fotografiile din interior. Cei care se declaraseră norocoşi au dat rezultatul în două secunde. Ghinioniştilor le-a luat două minute. De ce? Pe a doua pagină a ziarului, cu litere mari, negre pe alb, scria: Nu mai număra, în ziar sunt 43 de fotografii. Norocoşii observaseră mesajul, ceilalţi nu.

Ghinioniştii sunt în general oameni ai rutinei, pregătiţi numai pentru evenimentele previzibile, deloc dispuşi să tolereze arbitrarul, să caute noutatea şi oportunităţile acesteia. Un ghinionist se duce la o petrecere şi vorbeşte numai cu un tip anume de oameni. Norocoşii sunt dispuşi să introducă şi puţină varietate în vieţile lor. Unii dintre subiecţii norocoşi ai lui Wiseman au povestit că se duc la petreceri şi stabilesc dinainte să intre în vorbă cu oameni îmbrăcaţi cu o culoare anume, iar acesta să fie singurul criteriu.

Ghinioniştii nu-şi respectă intuiţiile. Cînd un ghinionist ia o decizie, o ia raţional, fără să dea atenţie avertismentelor afective. Norocoşii îşi iau în seamă instinctele.

Norocoşii văd şi partea pozitivă a ghinioanelor. Dacă îşi rup un picior, se bucură că nu şi-au rupt gîtul. Norocoşii nu numai că observă oportunităţile, dar se aşteaptă să le întîlnească şi astfel le şi întîlnesc, în timp ce ghinioniştii se aşteaptă numai ca rutina lor să se păstreze funcţională.

După ce a adunat destule date, Wiseman a făcut un fel de „şcoală a norocului”, unde i-a învăţat pe subiecţii experimentului să folosească informaţiile aflate. După numai o lună, norocoşii au devenit şi mai norocoşi, iar ghinioniştii au început să aibă noroc. Wiseman a povestit într-un articol din ziarul Telegraph cazul unei tinere ghinioniste care se străduia de 3 ani să îşi ia carnetul de conducere. După ce a absolvit „şcoala norocului”, şi-a luat carnetul luat fără nici o problemă.

Tags:



Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger