O ieşire din când în când la iarbă verde este dorinţa oricărui oraşean care trăieşte înconjurat de betoane şi asfalt zi de zi. Dar iarba verde poate fi amenajată chiar acasă, în faţa blocului, în balcon sau pe acoperiş. Alexandru Gheorghe, architect peisagist, spune că un spaţiu verde trebuie să aibă un concept, linii clare, ordine şi, mai mult decât orice, să fie îngrijit. Plantarea în grădină se face în primul rând ţinând cont de o viziune generală a spaţiului şi a dezvoltării plantelor în următorii ani, şi nu în ultimul rând de efectele dorite în zona de relaxare. Dacă spaţiul permite şi amplasarea unui chioşc pentru relaxare în natură împreună cu vecinii, beneficiile sunt şi mai mari. Dacă va tentează ideea de a vă înverzi apartamentul de la bloc, Mirela Cârstea, specialist peisagistică, ne dă toate informaţiile de care avem nevoie pas cu pas pentru a încropi un spaţiu verde.
de Roxana Bucată
Ce variante avem pentru amenjarea unei grădini pe acoperiş?
Dacă ne apucăm să amenajam o grădină la bloc, avem de ales între metoda simplă, clasică - cultivarea plantelor ornamentale în vase, bacuri şi jardiniere mobile, ale căror design, mărimi şi mod de aranjare permit crearea unei ambianţe vegetale cu varietate volumetrică şi coloristică – şi opţiunea unui sistem constructiv special. Acesta permite încastrarea unui strat de sol şi realizarea astfel a unei suprafeţe gazonate, care poate fi apoi decorată cu flori şi arbuşti. Aceste terase pot fi acoperite cu pământ şi vegetaţie în totalitate sau doar parţial. Această vegetaţie creşte deasupra unor membrane speciale prin care nu trece apa şi rădăcina şi a unui sistem de filtrare şi drenaj ce direcţionează apa către gurile de scurgere ale clădirii. În primul rând, trebuie realizată o izolaţie termică şi o hidroizolaţie, iar ulterior se implementează solul şi vegetaţia. Pentru a se instala hidroizolaţia, suportul trebuie să fie uscat, nivelat şi cu pante potrivite pentru evacuarea apei. În condiţii atmosferice corecte (fără ploi) ritmul de instalare este de aproximativ 250 mp/oră. În cazul teraselor care au termoizolaţie şi hidroizolaţie, trebuie verificat dacă acestea sunt compatibile, adică dacă oferă aderenţă, pentru a decide dacă se vor păstra sau nu. Aceste sisteme se pot instala pe diferite suprafeţe: beton, metal sau lemn, cu condiţia ca stratul suport să fie corect pregătit. Pentru amenajarea unei terase, cel mai bine este să apelezi la specialist, ne recomandă, însă, Mirela Cârstea, într-un articol publicat de Good Homes.
Cum alegem plantele?
Factorii de mediu care influenţează creşterea plantelor sunt: lumina, aerul, căldura, apa şi
hrana. Nu trebuie să alegi plantele strict în funcţie de considerente estetice, spune Mihaela Cârstea. În primul rând, trebuie să observi condiţiile pe care balconul sau acoperişul blocului tău le pot oferi unei plante, iar apoi să alegi plante cărora le priesc aceste condiţii. Nevoia de lumină a unei plante este extrem de importantă şi diferă în funcţie de locul de baştină. Aceste condiţii sunt înscrise, de regulă, pe etichetă, iar sfaturile unei florărese te pot ajuta să alegi cele mai potrivite plante, dacă îi vei spune cum este la tine pe balcon. Dacă spaţiul nu este închis trebuie să alegem plante care rezistă la temperaturi de până la minus 15 grade Celsius, care nu necesită mult sol pentru dezvoltarea rădăcinilor şi care sunt de talie mică.
După ce ai ales stilul în care îţi doreşti să îţi amenajezi balconul, trebuie să alegi mobilierul şi plantele care îţi plac şi care se potrivesc cu condiţiile pe care le poţi oferi. În cazul balcoanelor închise, plantele se îngrijesc ca şi cele de cameră. Temperatura optimă pentru un balcon închis este între 16-24 grade Celsius. Mare atenţie, însă, şi la curenţii de aer şi variaţiile de temperatură! Temperatura trebuie corelată cu umiditatea din aer şi din sol. Sporirea umidităţii aerului din jurul plantelor poate fi realizată prin pulverizarea plantelor sau ştergerea frunzelor cu un burete umed. Aerisirea trebuie să se producă, fără curent, însă, indiferent dacă este vară sau iarnă.
În timpul perioadei active de vegetaţie (primăvara – sfârşitul lunii august) plantele se udă mai des, astfel încât pământul să nu se usuce niciodată, iar în restul perioadei (toamnă – iarnă) se udă mult mai rar. Apa de ploaie este de departe cea mai bună. Dacă nu ai posibilităţi de captare a ei, poţi folosi şi apa potabilă, însă este bine să ştii că aceasta conţine adesea mult clor şi alte substanţe dezinfectante care sunt dăunătoare plantelor. De aceea este bine să o laşi timp de o zi două într-un vas deschis, pentru evaporarea acestor substanţe pentru depunerea eventualului exces de săruri Temperatura apei trebuie fie aceeaşi cu cea a camerei unde stau plantele.
Substratul de cultură (pământul din ghiveci) trebuie să corespundă speciei (însuşiri fizice, hrană, ph). Este foarte important ca pământul să-şi păstreze porozitatea şi permeabilitatea cât mult timp. Un rol important îl are în acest sens stratul de drenaj de la fundul ghiveciului, unde trebuie să pui un strat de pietriş (de 3-4 cm) şi unul de nisip (de 1 – 1,5 cm) pentru evacuarea excesului de apă. Aproape toate plantele de apartament uşor acidofile, ele necesitând pământuri acide cu ph-ul intre 5 şi 6,5, de aceea pământul are nevoie de turbă în proporţie de 1/4 – 1/3. Transplantarea şi mutarea plantei într-un vas mai mare (cu 4-6 cm) au loc la 1-2 ani, primăvara, dar în funcţie de ritmul de creştere al plantei.
Câte feluri de plante sunt? Care sunt cele mai bune în această perioadă? De unde le procurăm?
În această perioadă a anului sunt accesibile orice tipuri de plante, desigur la ghiveci, ţinând cont de faptul că au intrat deja în vegetaţie, iar la transplantare pot fi pierdute dacă nu se fac operaţiunile potrivite. Procurarea plantelor decorative se face din magazinele de specialitate cu recomandarea unei documentări înainte de procurare privind specificaţiile plantelor. Dacă aveţi posibilitatea, peisagiştii vă recomandă să mergeţi la pepiniere cu resurse generoase de material vegetal unde preţurile pot fi ceva mai mici decât în zonele de desfacere “la stradă”.
– plantele anuale (plantele aromatice, legumele, plantele medicinale) se însămânţează primăvara în răsadniţe. După apariţia primelor frunzuliţe se plantează la locul de decor, în jardiniere, la distanţă corespunzătoare creşterii şi dezvoltării normale.
– plantele perene, cum sunt arbuştii, necesită tăieri de întreţinere, formare şi stimulare (în general primăvara)
– arbuştii floriferi se taie în fiecare primăvară pentru stimularea înfloririi susţinute an de an şi pentru prevenirea îmbătrânirii. Dar, atenţie, arbuştii care înfloresc la sfârşitul primăverii şi vara se taie primăvara devreme, iar arbuştii care înfloresc primăvara pe lăstarii formaţi în anul precedent se taie după înflorire.
– arbuştii foioşi se reîntineresc prin eliminarea din tufe a ramurilor bătrâne. Este şi cazul plantelor care se pretează la tunderi în forme artistice (buxus, euonymus etc.). Trebuie să ţii cont însă că aceste tăieri trebuie urmate de fertilizări şi udări, deoarece planta suferă şi trebuie ajutată să se refacă.
În cazul unui sol argilos mai puţin prietenos cu plantele din alte medii decât cele specifice peisagiştii recomandă săparea unei gropi mai mari şi îmbogăţirea cu un sol mai hrănitor, totodată realizarea unui mic drenaj (pietrişul în groapă înainte de orice) aşa cum se procedează şi la ghivecele mari.
Cele mai rezistente specii de plante decorative sunt cele autohtone, aclimatizate şi care aparţin zonei climatice. Arhitectul Alexandru Gheorghe spune că e păcat că mulţi au tendinţa să îşi înfrumuseţeze grădinile cu plante exotice şi ignoră frumuseţea naturii locale.
Care este bugetul minim pentru amenajarea grădinii?
Peisagistul Alexandru Gheorghe ne lămureşte cum stau lucrurile cu cele două modalităţi de a ne amenaja o grădină, întrucât când vorbim de buget privind amenajarea grădinii putem aborda două aspecte. Primul este amenajarea în regie proprie, o cale ieftină dar nu foarte uşoară. Aici totul depinde de timpul disponibil, de pasiunea pentru grădinărit şi cunoştinţele în materie de plante şi design. În regie proprie costurile de amenare sunt mai mici deoarece se elimină plata pentru manoperă care înseamnă pregătirea terenului, plantări sau construcţii.Totodată, în acest prim caz costurile plantelor vor fi ceva mai mari doarece cu siguranţă vor fi achiziţionate de la furnizorii cei mai accesibili nu doar ca preţ, ci fizic. Ca estimare, o amenajare în regie proprie poate duce până la 10 eu/mp cu confortul de a eşalona lucrările în timp aşa cum permit bugetul şi disponibilitatea.
Cel de-al doilea aspect, acela de a amenaja grădina alături de un specialist sau contractând o firmă specializată în amenajări de grădini, repezinta o cale detaşată în înfrumuseţarea grădinii. Astfel, beneficiarul se implică direct în designul viitorului ambient şi al grădinii, alege plantele, texturile de materiale, funcţiunile, urmând ca firmă cu oferta cea mai accesibilă în raportul calitate – preţ să fie aleasă. Ca estimare, costurile unei amenajări alături de un arhitect peisagist sau o firmă de amenajări grădini în medie se rezumă la 10 – 20 eu/mp, proiectarea fiind de regulă un cost separat şi stabilit de comun acord. Şi în acest caz se poate apela la o eşalonare a lucrărilor în funcţie de disponibilitatea financiară, programând lucrările alături de şeful de proiect (de regulă peisagistul).
Ce măsuri putem lua pentru protejarea mediului?
Protejarea mediului se traduce mai exact în asigurarea unui mediu sănătos pentru noi şi pentru copii noştri, prin urmare atenţia pentru mediul înconjurător şi ambient are o răsplată directă. Alexandru Gheorghe recomandă utilizarea materialelor biodegradabile în grădină, lemnul fiind pe o linie ascendentă pentru utilizarea în grădină în varii forme. Alte modalităţi : captarea apelor pluviale în bazine şi utlizarea lor la udare (o apă mult mai sănătoasă decât cea potabilă în cazul plantelor), realizarea aleilor din materiale ce lasă pământul să respire, reducerea suprafeţelor de beton sau poate chiar eliminarea totală a aleilor, rămânând iarba ca suport.
Cât timp este necesar pentru îngrijirea grădinii? Este posibil ca o persoană obişnuită cu un serviciu de opt ore pe zi să întreţină o grădină?
Timpul dedicat grădinii ţine de tipul de grădină şi de plantele alese pentru înfrumuseţare. De regulă, o grădină are nevoie de ceva mai multă atenţie toamna şi primăvara, iar în sezonul secetos udatul este principala activitate ce poate fi considerată de mulţi relaxantă. Chiar dacă după opt ore de muncă nu ne mai arde de muncă suplimentară, îngrijirea grădinii este, de fapt, o activitate destresanta. Îngrijirea grădinii ne ajută să ne deconectăm de la cotidian, fie că este vorba de o grădină de legume sau una decorativă, spune Alexandru Gheorghe.
Foto: Flickr / greckor, jpvargas, gardener_24