Clădirile pot fi dăunătoare pentru sănătatea oamenilor, printre cauze numărându-se intoxicația cu plumb, igrasia sau ceea ce se numește “sindromul clădirii bolnave“, scrie City Lab. Acesta din urmă este folosit pentru a descrie situații în care ocupanții clădirilor se confruntă cu efecte negative în materie de sănătate și tihnă ce par să fie legate de timpul petrecut în clădire, neputând fi identificate boli specifice. Oamenii de știință încearcă să află dacă blocurile și casele în care locuim ar putea fi și benefice pentru sănătatea noastră. Au început prin studierea detaliată a microbilor ce populează locuințele și birourile oamenilor, informațiile adunate servind proiectării unor structuri care să facă bine organismului uman.
Bacteriile au fost tratate multă vreme ca dușmani ai vieții și ținute la distanță cu fel de fel de soluții de igienizare, dar se pare că puține dintre ele cauzează boli și că cu cât avem mai mulți microbi în noi, cu atât mai bine (aici am arătat o parte din rolul lor benefic). Eforturile sporite de sterilizare tind să ne facă astfel mai mult rău decât bine. O serie de studii recente au întărit așa-numita “ipoteză a igienei”, care atribuie sporirea afecțiunilor autoimune și alergice, printre care eczema sau astmul, lipsei expunerii la microbi în copilărie. Specialiștii dintr-un domeniu nou de cercetare încearcă să afle cum pot avea oamenii o expunere sănătoasă la flora bacteriană în condițiile în care își petrec mai mult de 90% din timp în interiorul locuințelor.
Înainte ca unele clădiri să fie proiectate ținându-se cont de viața microbiană, oamenii de știință trebuie să studieze microbiologia interioarelor, având acum la dispoziție tehnologii mai avansate și mai ieftine decât în trecut. În ultimii câțiva ani, cercetătorii le-au folosit pentru a inventaria microbii din spitale, unități de producere a vinului și a brânzei, sisteme de instalații sanitare sau metrouri. Împreună, aceste studii trasează liniile de bază ale vieții microbiene în diverse habitate de interior, oferind indicii despre cum trăiesc oamenii și cum ar putea trăi mai sănătos.
Microbiomul din fiecare spațiu închis e fundamental diferit față de cele din natură. Din moment ce oamenii petrec foarte mult timp în propria locuință, microbiomul din interiorul ei ajunge să li se asemene foarte mult: bacteriile asociate oamenilor sunt de două ori mai numeroase în aerul dinăuntru decât în cel din exterior, ceea ce înseamnă că atunci când o persoană se află înăuntru, inhalează mulți microbi proprii (nu se știe încă ce efecte are această reciclare a bacteriilor asupra sănătății). Întrebarea care urmează este: afectează materialele din care este confecționată o clădire comportamentul bacteriilor? La ea încearcă să răspundă Jack Gilbert, microbiolog la Universitatea din Chicago. Specialistul analizează metabolismul anumitor microbi în diverse condiții de interior. Pulverizează bacterii pe o gamă largă de materiale, cum ar fi oțel, lemn sau cupru și se uită după modificările survenite în dezvoltarea și răspândirea lor, ajustând anumite variabile de mediu, precum temperatura și umiditatea – lucruri pe care oamenii le place să le controleze. “Scopul nostru”, spune Gilbert, “este să vedem cum transformă acești parametri de operare din clădiri dezvoltarea și activitatea acestor lumi microbiene”. Astfel de studii ar putea influența arhitectura unor viitoare birouri, hoteluri, spitale sau locuințe.
Pe măsură ce se adună tot mai multe dovezi împotriva excesului de sterilizare, cercetătorii caută alternative pentru creșterea, nu eradicarea unor comunități de microbi. O modalitate o reprezintă suprafețele “bioactive”, mai exact nanostructuri permeabile căptușite cu bacterii “bune”. Instalate în pereți, scaune, covoare și alte accesorii de interior, aceste suprafețe vii secretă încontinuu microbi cu rol benefic asupra sănătății în mediul interior. În cadrul testelor de laborator pe șoareci și șobolani, s-a observat că aceste structuri bioactive reduc riscul unor reacții alergie sau al astmului. Astfel, în loc să construiască clădiri noi, spune Gilbert, ar putea fi renovate cele deja existente cu astfel de suprafețe. O altă opțiune o reprezintă împrăștierea bacteriilor prin sistemul de aer condiționat. Microbii ar putea fi pompați într-un spațiu sub formă de spori sau picături micronice, fiind invizibile, dar inhalabile. Studiile de laborator au arătat că anumite specii de bacterii cu rol benefic asupra sănătății (Blautia, Coprococcus, și Roseburia) au redus riscul ca șoarecii să dezvolte alergii alimentare atunci când au fost răspândite în mediul interior.
Există însă riscuri considerabile, și asta pentru că e greu de preconizat cum s-ar dezvolta și interacționa bacteriile după ce sunt eliberate în aerul dintr-o încăpere. Se poate ca unii microbi să cauzeze boli în anumite condiții, spune Gilbert. “Dacă îi păstrăm în interiorul pereților, atunci sunt mult mai stabili și există șanse mai slabe să devină distructivi decât dacă îi inserăm în mici picături de apă și îi dispersăm în aer, unde sunt activi din punct de vedere biologic”. În orice caz, va mai trece ceva vreme până la încercări agresive de modificare a microbiomului de interior, scrie City Lab, și asta pentru că încă trebuie să se afle multe lucruri despre impactul microbian asupra sănătății umane. Eforturile în această direcție sunt însă demne de menționat.
Puteți citi și: