Cum ne pot determina teoriile economice contemporane comportamentul

1

Teoriile economice contemporane pornesc, în parte, de la experimentul mental numit dilema prizonierului. Imaginează-ți că ești un infractor arestat împreună cu complicele tău. Poliția îți face o ofertă: dacă îți torni partenerul și el nu te toarnă, scapi de pușcărie.

 

 

Dacă și partenerul te toarnă, iei cîțiva ani de pușcărie. Dacă taci și tace și el, poți lua cîțiva ani de pușcărie. Dacă taci și el te toarnă, iei o pedeapsă mai mare. Partenerul are aceleași opțiuni.

Dacă ești rațional, alegerea e ușoară – îl torni, pentru că dacă el tace, tu scapi, dacă te toarnă și el, mergeți amîndoi la pușcărie dar pedeapsa va fi ori de aceeași mărime ca a lui ori mai mică decît dacă taci.

Această dilemă se aplică la situații diverse, în alți termeni bineînțeles.

În realitate, în mod ciudat, majoritatea oamenilor tind să păstreze pactul tăcerii. Excepțiile, cei care acționează numai în interesul lor, sînt numiți de economiști blatiști – o traducere liberă a termenului free riders;  un alt cuvînt potrivit ar fi șmecheri, în opoziție cu fraieri).

Blatiștii sînt, de exemplu, cei care întîrzie întotdeauna la întîlniri. În economie, sînt cei care nu-și plătesc taxele. Dar la nivel individual, motivele pentru care oamenii fac asta pot fi altele decît șmecheria. Indivizii au un sine care nu ține cont întotdeauna de alegerea optimă. La nivelul anumitor grupuri de oameni însă teoria e mai utilă, cu ajutorul ei li se poate anticipa acestora comportamentul.

Una dintre categoriile de oameni care trișează mai des ar fi se pare tocmai economiștii. Într-un studiu din 1993 al Universității Cornell s-a descoperit că absolvenții de studii superioare sînt mai cooperanți și cu cît au făcut mai mulți ani prin universități, cu atît sînt mai dispuși la cooperare. Excepția o fac economiștii, care aleg șmecheria în peste 60% din cazuri.

Studiul a fost re-analizat de multe ori și criticat; s-a spus că e de fapt invers, că tinerii mai egoiști au o înclinație mai mare să studieze economia; sau că simulările ne spun prea puțin despre comportamentul în lumea reală.

Factori multipli ne influențează comportamentul, educația formală fiind doar unul dintre ele. Opiniile economice, față de cele din alte domenii științifice, sînt însă prezente în media. Deși studiile nu sînt cu totul concludente, nu e greu de crezut că repetarea teoriei alegerii raționale, cu accentul pus pe raționalitate în detrimentul altor forțe care ar trebui să ne determine, poate duce la un fel de religie profană a interesului egoist, în dauna cooperării. De aceea, cînd auzim de idei economice bazate numai pe calcul și interes limitat, n-ar trebui să ne simțim intimidați de pretențiile lor științifice și să ne amintim că o cultură a șmecheriei înseamnă sacrificarea unor părți mai bune din noi. Să nu uităm că teoria alegerii raționale a fost descoperirea unui schizofrenic paranoid, John Nash (eroul din O minte sclipitoare), iar paranoia e o viziune asupra lumii din care lipsesc empatia, atașamentul, afectivitatea, mîndria, loialitatea și alte trăsături umane așa-zis iraționale.


Un comentariu

Reply To econom Cancel Reply

Advertisment ad adsense adlogger