Cum ne-au resuscitat americanii bibliotecile

0

Ani întregi, bibliotecile publice din România au fost percepute ca locuri exclusiviste, unde “muritorii de rând” nu se buluceau să vină. Biblioteca era un spaţiu al studiului la limita meditaţiei, iar ritualurile de culturalizare aveau loc între rafturile tixite cu tomuri prăfuite. Dar nu aşa vede lucrurile miliardarul Bill Gates.

de Maria Popa (Comunitatedurabilă.ro)

 

El s-a gândit să doteze bibliotecile cu echipamente electronice şi să sprijine instruirea digitală a angajaţilor. În prezent, programul Biblionet transformă bibliotecile publice în centre comunitare moderne şi durabile, în SUA şi alte 12 țări din lume, printre care şi România, creând reţeaua Global Libraries. Din 2009, programul Biblionet România este finanţat de Fundația Gates şi implementat de organizaţia nonguvernamentală IREX, în colaborare cu Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice (ANBPR).

Românii, paraleli cu tehnologia

Mai mult de jumătate (54%) din populația ţării nu a folosit niciodată un calculator, arată un studiu Eurostat din 2011. Bibliotecara Liliana Stamate, de la Biblioteca Judeţeană din Constanţa, ştie pe pielea ei ce înseamnă asta. „Am descoperit calculatorul la 31 de ani, când trebuia să-mi fac nişte lucrări pentru a doua facultate. Am trăit un sentiment deplin al izolării şi m-am simţit neputincioasă, pentru că vedeam că în jurul meu oamenii se descurcă, dar eu nu reuşeam să fac lucrurile”. Între timp, nu numai că a învăţat să utilizeze calculatorul, dar a absolvit şi cursurile Biblionet, destinate bibliotecarilor, şi îi instruieşte la rândul său pe alţi colegi şi pe oamenii care vin la bibliotecă. „Nimeni nu ne dă dreptul nouă, celor care am beneficiat de educaţie şi de informare, să îi marginalizăm pe ceilalţi. Odată excluşi, ar interveni aşa-zisa prăpastie digitală, decalajul ar fi prea adânc”, continuă bibliotecara Stamate. „Acum este momentul să conștientizăm și să-i ajutăm și pe ceilalți. Dacă nu, mulți oameni vor fi în afara lucrurilor, va fi ca și cum ai aduce acum un om dintr-un trib din Amazon și l-ai pune să folosească Yahoo”.

Investiție revoluționară

Toate bibliotecile publice județene au primit donaţie de la Biblionet câte 10 computere, imprimantă, scanner, router wireless, ecran, videoproiector şi câte un aparat foto. Doisprezece coordonatori regionali, angajați de IREX, au selectat din fiecare bibliotecă județeană cel puțin câte doi bibliotecari care au fost instruiți pentru a deveni formatori ai celorlalți colegi din județ și ai comunității. Aceștia au făcut traininguri de IT, managementul bibliotecii modernizate și pentru inaugurarea noilor servicii de bibliotecă. Bibliotecile care au organizat aceste cursuri de formare au primit, la rândul lor, echipamente, iar angajații au început să-i instruiască gratuit pe localnici. Până acum au fost echipate aproximativ 1000 de biblioteci, iar inițiatorii vor să ajungă, până în 2013, în peste 2000 de biblioteci publice, din cele aproape 3000 existente. Investiția a revoluționat serviciile și rolul bibliotecilor și al bibliotecarilor în comunitate. Monica Grecu, responsabil relaţii publice în cadrul Biblionet România, spune că acest program, deși le dă mai multă muncă bibliotecarilor, îi și ajută. „Bibliotecarul și biblioteca devin un element relevant în comunitate”, spune ea. „Bibliotecarii își pierduseră rostul, pentru că, atâta timp cât nu aveau decât o colecție învechită de cărți pe care nu le mai citea nimeni sau mai venea câte un copilaș din când în când, pentru că i se cerea nu știu ce trăsnaie la școală, riscul de a-și pierde jobul și motivația erau atât de mari, încât acest program, care a venit să schimbe treaba asta, a fost primit mult mai bine decât ne așteptam”.

Aglomerație la biblioteca din comună

Odată cu Biblionet, chiar și cele mai obscure biblioteci din program au fost luate cu asalt. Adele Turk (51 de ani) este bibliotecară în comuna Măieruș, județul Brașov, pentru o comunitate preponderent săsească de 3500 de locuitori, pe care o cunoaște în întregime. De când a urmat cursurile Biblionet și a primit echipamente, numărul beneficiarilor de la bibliotecă s-a dublat, iar cele patru calculatoare primite sunt utilizate de localnici toată ziua. Copiii învață pentru școală, se joacă pe calculator, ascultă muzică, văd filme educative sau participă la ora de lectură. De cealaltă parte, adulții își caută pe Internet locuri de muncă. Unii localnici au găsit alte aplicaţii pentru Internet, precum un bărbat care și-a luat în sfârșit permisul de conducere. Dar numai după ce a învățat să folosească computerul ca să rezolve teste rutiere și să caute în dicționarul electronic cuvintele necunoscute.

„În general, oamenii cred că biblioteca e un spațiu inutil, că e mâncătoare de bani și că bibliotecarul stă acolo toată ziua degeaba și dă cărți din când în când. Poate că biblioteca s-ar fi desființat dacă nu era programul ăsta, nu se știe ce s-ar fi întâmplat”, spune bibliotecara din Măieruș. Primarul din comună n-a rămas indiferent la forfota din bibliotecă: s-a decis să facă una mai spațioasă în podul primăriei, la mansardă. De altfel, printre condițiile intrării în program se impunea ca primăriile să asigure plata abonamentului la Internet, spațiul, mobilierul și paza aparaturii. Cei implicați în proiect spun că primarii sunt reticenți la început, dar Bogdan Ghiurco, bibliotecar și metodist la Biblioteca Județeană din Iași, a remarcat că „primarii sunt mai mult decât bucuroși să primească programul, dacă le sunt explicate clar condițiile și beneficiile și dacă se pune accentul pe gratuitatea aparaturii”.

Bibliotecarii vor să lucreze cu ONG-urile

La o aruncătură de băț de Buftea, în comuna Ciocănești, bibliotecara Florina Barbu face în curând 22 de ani de când lucrează în domeniu. Se poate spune că și-a petrecut mai bine de jumătate din viață în bibliotecă. „M-am făcut bibliotecară fiindcă mi-a plăcut de când mă știu să citesc. Bunica mea zicea: maică, o să te faci preoteasă. Pe vremea mea nu prea era curent, stăteam la lampă. Eu am citit foarte-foarte mult, ceea ce m-a ajutat în meseria mea”, povestește Florina Barbu. Cel mai mult spune că îi place să lucreze cu tinerii, să-i ajute pentru examene. S-a și molipsit de jargonul lor și e mândră că o iubesc „maxim”. Au destule motive, pentru că bibliotecara colaborează cu un ONG și organizează cu activiștii excursii tematice și diferite evenimente pentru tineri.

Florina Barbu nu este singura bibliotecară care a intuit potențialul parteneriatelor cu societatea civilă. „Niciodată nu vom putea fără ajutorul organizațiilor. Dacă reprezentanții lor nu vin să punem în comun cap la cap nevoia cu ceea ce le putem oferi, progresul este imposibil”, e de părere trainerul Biblionet Crina Ifrim, de la Biblioteca Județeană din Bacău. „Noi suntem deschiși oricărui tip de pregătire, dar am vrea să știm ce-și doresc ONG-urile de la noi. Ca un bibliotecar să se ocupe unu la unu de 100 de oameni e destul de greu. Dar organizat este mult mai eficient”, adaugă Liliana Stamate, de la Constanța.

Jurnalism cetățenesc la bibliotecă

O bibliotecară care a preferat să-și păstreze anonimatul vrea să propună un proiect de jurnalism cetățenesc, dar nu cu scopul de a se pune rău cu autoritățile sau de a deveni o amenințare pentru cineva, ci tot pentru a veni în sprijinul comunității. „Intenționez să fac un blog pentru problemele oamenilor din comunitate și ar fi bine să găsesc și un ONG interesat de treaba asta. Victimele abuzului și oamenii nedreptățiți de autorități se tem să reclame aceste lucruri uneori. În familiile numeroase, unde sunt mulți membri și unii sunt alcoolici, îți dă de gândit ce se întâmplă acolo. Și se mai aud unele lucruri în comunitate. Dacă o fetiță de 12-13 ani, de exemplu, e abuzată de tatăl ei, unde merge? Îi e teamă să spună, să meargă la poliție, că altfel nu s-ar întâmpla treburile astea. Și vreau să le zic oamenilor, când vin la bibliotecă, că, dacă au o problemă, o pot semnala acolo, pe blog”.

Pensionarii întineresc în biblioteci

Bogdan Ghiurco, bibliotecarul-metodist de la Iași, zice că nu-i plac „cuvintele mari”, dar că „satisfacția profesională chiar există” în profesia de bibliotecar. „Mă motivează partea de formare, să văd oamenii cum evoluează”, spune el. L-a impresionat povestea unei pensionare care venise la un curs de inițiere în calculatoare. „Nici nu știa să dea click, dar spunea: <>. Și n-a vrut să ne zică secretul până nu a învățat să-și facă blog”. La sfârșitul cursului, femeia a devenit bloggeriță și a spus care era secretul vieții veșnice: să mănânci vreo patru-cinci kilograme de morcovi în fiecare zi. „Câteva zile de la publicarea articolului pe blog, a venit la bibliotecă și a zis: <>. Așa a estimat ea impactul articolului publicat”.

Studiile Biblionet arată că bătrânii vin la biblioteci să învețe să lucreze pe calculator ca să vorbească cu copiii din străinătate, să-și caute mici joburi, precum cele de administratori de bloc, sau să citească ziarele pe Internet. Și, dincolo de cifre, de farmecul sau de frivolitatea unora dintre poveștile pensionarilor, bibliotecara Liliana Stamate, de la Constanța, vede un sens profund al cursurilor pe care le ține și ea cu pensionarii, apropiat de terapia ocupațională. „Unii au un entuziasm extraordinar. Nu numai că li se împrospătează abilitățile de învățare și că socializează între ei și poate și păstrează legătura după cursuri, dar capătă poftă de viață. Vin triști, abătuți și nefericiți și pleacă bucuroși și cu poftă de viață”, spune ea.

Model american

Startul rețelei Global Libraries l-au dat bibliotecile publice americane, în 1999, când fundația Bill & Melinda Gates a început să doneze calculatoare și să facă training cu bibliotecarii. Ideea extinderii proiectului a venit de la președintele din Chile, prin 2001-2002, care a spus: „Vreau și eu”, povestește Monica Grecu, PR Biblionet România. De atunci, Fundația Gates a început să lucreze cu tot mai multe organizații non-guvernamentale sau guvernamentale din lume, pentru a reduce excluziunea digitală din statele care demonstrau că au nevoie și că dispun de abilitatea de a întreține investiția.

„În unele țări, dacă punem calculatoare, în câteva secunde după ce se încheie programul, guvernul fură totul, oamenii sunt deconectați și se termină”, spune directorul programului Biblionet România, Paul Baran, un californian de origine română stabilit aici de 13 ani. „Ideea este că, în România, da, lucrurile sunt grele, dar în general România merge pe un drum pozitiv, european, de dezvoltare, și atunci, investițiile făcute într-o astfel de societate au un potențial de sustenabilitate mult mai mare decât în Kazahstan, să zicem”.

Până acum, s-a dovedit că americanii n-au greșit să fie optimiști în privința „resuscitării” bibliotecilor și misiunii bibliotecarilor de la noi. Piatra de încercare, însă, continuă să fie reprezentată de precaritatea sediilor de biblioteci, salariile demotivante ale bibliotecarilor (6-700 de lei în comune), lipsa de finanțare pentru continuarea programului, închiderile de biblioteci, nevoia de întărire a asociației reprezentative. Daniela Drăghici, specialistul Biblionet pe probleme advocacy, și Cristina Văileanu, de la IREX, își concentrează eforturile tocmai pe dezvoltarea unor structuri durabile și pe întărirea Asociației Națională a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice.

Mai mulți bibliotecari care au fost selectați pentru cursurile de advocacy, comunicare și coalizare publică lucrează deja la o strategie în acest sens.

Satisfacțiile financiare sunt foarte mici. Acasă lucrez și la mașina de cusut. Fac draperii, lenjerii, ce-mi cere lumea, ca să pot să scot un ban, dar să nu spuneți asta. (Bibliotecară)

Când iau salariul, plătesc rata la bancă, telefonul, televizorul l-am desființat că nu mi-l mai permit, plătesc Internetul, că mi-e necesar și acasă, și nu mai rămân cu nimic, vă dați seama. (Bibliotecară)

Biblioteca pentru toți

„Biblioteca nu e doar pentru elite, e pentru toată lumea”, spune Monica Grecu de la Biblionet. „Asta înseamnă că acolo trebuie să-și găsească informația atât președintele Academiei, cât și badea Gheorghe de pe tractor, în egală măsură”. Noile servicii care pot fi dezvoltate în biblioteci datorită Biblionet se adresează persoanelor din diverse categorii. La Onești, în județul Bacău, Doina Dumitriu, de la Biblioteca Radu Rosetti, a făcut un proiect de after school cu 13 elevi romi din familii defavorizate. La Medgidia, bibliotecara Asan Nengis îi învață pe copii să vorbească pe Internet cu părinții plecați la muncă în străinătate și vrea să inițieze, de anul acesta, un curs de calculatoare pentru persoanele dezavantajate. Margareta Tătăruș, de la Biblioteca Județeană din Vrancea, și Mimi Ciobanu, din Vâlcea, se numără printre bibliotecarele care, prin intermediul Biblionet, au beneficiat de un curs de transpunere a poveștilor de viață în mediul digital, la Goldsmiths University, în Londra. Acum le împărtășesc din experiența lor altor bibliotecari și vor să facă proiecte ludice de incluziune digitală cu: copii, adolescenți, adulți sau persoane cu dizabilități. „Nu zic că prin astfel de filme putem schimba lumea, pentru că sună prea pretențios, spune bibliotecara Margareta Tătăruș, din Focșani, „dar poate putem schimba măcar ceva din jurul nostru”.

Acest articol a fost publicat în numărul 8/ ianuarie 2012 al revistei Comunității Durabile și face parte din colecţia de resurse a primei comunități de practică pentru dezvoltare durabilă din România. Comunitatea este un rezultat al proiectului „Parteneriat pentru dezvoltare durabilă”, co-finanţat de Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 ”Investeşte în oameni!”, iniţiat deAsociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta în parteneriat cu ActiveWatch şi implementat cu sprijinul Centrului pentru Politici Durabile Ecopolis.

 


Leave A Reply