Cum mă tot las de fumat. Jurnal (1)

19

Bună, mă numesc Dan şi sunt fumător. Astăzi e a patra zi de cînd n-am mai pus ţigara în gură. De ce încep jurnalul ăsta abia în a patra zi? Dacă ai trecut vreodată prin sevrajul tabagic, ştii că ultimul lucru pe care vrei să-l faci în primele zile e să scrii. Sau să faci orice altceva care îţi cere o durată de concentrare a atenţiei mai mare de 2 minute.

 

 

de Dan Sociu

 

Se zice că a treia zi e cea mai rea şi pe la a 5-a se termină prima parte a sevrajului, aia dură. În primele cinci, receptorii de nicotină piuie şi deschid guriţele ca nişte puişori care-şi cer viermişorii. Care-şi pretind hrana şi în ciocuri au mici megafoane. Şi sunt cîteva milioane de puişori, care piuie toţi deodată, direct în creierul tău. N-ai unde să te ascunzi, vestea bună e că, dacă nu le dai viermişori, crapă.

Prin a 4-a zi, piuitul se aude deja mai slab. Senzaţia că o cască de baie îmi strînge creierul pe dinăuntru e mai puţin pregnantă. Dar încă sunt confuz şi uşor anxios. Capacităţile intelectuale mi-au scăzut cu 80%, la fel şi vocabularul. Mi-a luat cîteva ore ca să scriu primul paragraf. Nu am stat, bineînţeles, atîta timp blocat în faţa ecranului alb, ca în filmele proaste despre scriitori. Am făcut şi alte lucruri: mi-am pus ceva la încălzit în cuptorul cu microunde şi l-am oprit după 30 de secunde pentru că nu mai aveam răbdare. M-am dus de cîteva ori pînă pe balcon, unde obişnuiam să fumez şi am oftat (dacă nu ar fi şi bucătăria pe balcon, n-aş mai avea nici un motiv să merg acolo; nu mai am nici un motiv să mă uit pe geam, dacă mă gîndesc mai bine). Mi-am mai făcut o cafea şi am băut-o, ca pe toate celelalte în ultimele zile, cu senzaţia că am uitat să pun ceva în ea. I-am mai adăugat zahăr, am făcut-o după metoda franţuzească, fără filtru, ca să-i simt zaţul între dinţi, am băut-o foarte fierbinte, să mă automutilez cît de cît, degeaba. Cafeaua fără ţigară e ceva aşa de trist. E mai bună la gust dar şi ce. Şi mîncarea e mai bună la gust de cîteva zile, dar dacă nu poţi să fumezi o ţigară după, ce sens mai are. Mai bine nu mai mănînci. Orice fumător adevărat ştie asta: mîncăm ca să putem fuma după. Fără ţigări, viaţa e inconsistentă ca fumul. Ironia e că totul e mai plăcut, gustul mîncării, mirosurile (Piaţa Sudului e o orgie acum pentru nările mele, de cîte ori trec pe acolo îmi vine să-mi scufund capul în grămezile de pătrunjel), respiraţia, sexul, trezitul de dimineaţă (cînd fumam, mă trezeam în plină angoasă, era oribil, pînă la prima ţigară), viitorul, dar şi fără sens. Nimic nu-mi mai structurează ziua cum o făceau ţigările. Sunt pierdut în timp. S-au dus acele momente mistice de la miezul nopţii, cînd mă ridicam din pat pîş pîş, ca să n-o trezesc pe femeie, şi mă duceam să fumez o ţigară pe întuneric, ultima din zi, (aia care îţi îngreunează respiraţia prin somn), ca la 15 ani, ca la 20, ca la 25, numai eu cu stelele. N-o să mai văd niciodată stelele!

Bun, presimt că mă veţi întreba, micuţii mei cititori, dar dacă e aşa nasol, de ce te laşi? În primul rînd, habar nu aveţi cît e de nasol. E cea mai veche poveste de dragoste a vieţii mele, la care renunţ, după mai bine de 15 ani. Şi irascibilitatea…DE CE îşi iau femeile atîţia pantofi?CE E prostia asta? Femeia a plecat într-o croazieră, doctor pe vas şi am avut lungi discuţii despre cîte perechi de pantofi îi trebuie. Mie mi se părea evident că două, cel mult, ei în nici un caz. Dar pe urmă se plînge că nu are loc în bagaj. N-aveam cum să cîştig, acum nu sunt în stare să ţin un argument logic pînă la capăt. Dar simţeam că am dreptate. Raţiunea mea e pe fundul mlaştinii deocamdată, dar încă mai scoate bulbuci la suprafaţă. Doamne, cît am putut să ne certăm zilele astea şi pentru ce. I-am spus lucruri oribile, iar ea, ca să se răzbune (deşi zice că nu), s-a dus pînă la chioşc, a cumpărat un pachet de ţigări şi le-a fumat pe balcon, la un metru distanţă de mine (ea care s-a lăsat de un an). Bine că a plecat. Pînă ne revedem, o să crape toţi puişorii şi o să fiu mai rezonabil şi eu.

Bun, dar de ce m-am lăsat? Nu e prima oară. M-am lăsat o dată în 2007, cînd am lăsat şi băutura, după ce mi-a explodat pancreasul. Nu mai aveam voie alcool, grăsimi şi ţigări. Un an jumate nu am fumat decît tutunul din jointuri, nu foarte mult. Se zice că nicotina te face dependent, dar eu am o bănuială că dorinţa de a fuma te face dependent. Cum se face că fumam seara tutun amestecat cu iarbă şi în restul zilei nu-mi venea deloc chef de nicotină. Cred că dacă îţi stabileşti clar că eşti nefumător, te faci nefumător. La fel e şi cu băutul. Eu care nu plecam de la masă fără să fi lăsat în sînge 7 beri şi-o votcă mică, seară de seară, de peste 10 ani de zile (dintre care în primii 7 ani invers, 7 votci şi-o bere mică), acum trec prin supermaket pe lîngă rafturile cu băuturi fără să clipesc. În fine, după un an jumate, m-am reapucat de fumat (şi de mîncat carne, pentru că în aceeaşi perioadă am fost şi vegetarian). Mai precis, cînd m-am întors în România din Berlin. Nu ştiu dacă e vreo corelaţie, dar eu o văd destul de bine. Peste cîteva luni, m-am lăsat iar, cu ajutorul unui medicament numit Zyban, primit gratuit de la clinica Stopfumat. A mers (şi mi-a îmbunătăţit şi performanţele sexuale, nu că asta ar fi cine ştie ce consolare pentru lipsa ţigărilor), pînă în iarnă, cînd m-am lăsat de pastile şi mi-a revenit şi cheful de ţigări. Pe urmă, prin iunie anul trecut, am citit cartea lui Allen Carr despre fumat. Cînd am ajuns pe la pagina 30, m-am lăsat. În acea clipă, fără discuţie şi fără pastile. Carr mă sfătuia să nu mă las pînă nu termin cartea, dar mie mi s-a părut o chestie de onoare să mă las chiar atunci. Nu de luni sau de pe 1 sau cînd termin pachetul. Pînă prin noiembrie m-am ţinut curat, cu mici recăderi pe la petreceri. Pe urmă am luat-o de la capăt. Cînd scade lumina, îmi creşte pofta. Am reînceput treptat, cu ţigara electronică. Care, credeam eu, o să-mi dea nicotină şi o să mă scutească de toxine. Parşivenia e că după ce ai prins din nou gustul fumatului, vrei să te mutilezi ca lumea, vrei să simţi cum îţi amorţesc cianurile limba, vrei să simţi cum îţi face gudronul piercing în plămîni. Altfel, care-i chichirezul.

Acum, că am experienţă, nu mai văd lucrurile atît de dramatic. O să mă las cît o să pot, o să mă reapuc cînd n-o să mai pot, o să mă las iar primăvara viitoare etc. Dar n-o să cedez aşa uşor. Do not go gentle into that good night. Acu cîteva seri, cînd femeia fuma lîngă mine, am luat şi eu o ţigară din pachet şi am zis mă fut, la ce bun să mă chinui atîta. Am ţinut-o în mînă un sfert de oră. Am aprins şi am stins bricheta de o sută de ori. Am stricat două brichete, le-am frecat pînă s-au făcut bucăţi. M-am şi rugat un pic, cum mai fac în ultimii ani cînd mi-e frică, mă simt prea prost sau prea bine. N-o să jur acum că a dispărut ţigara în neant, dar adevărul e că n-am mai găsit-o. Nu ştiu ce am făcut cu ea. M-am căutat prin buzunarele hanoracului, am căutat prin haosul de pe biroul meu, nu era. Probabil am scăpat-o din mînă pe undeva. Oricum, puteam să-mi iau alta. Dar n-am făcut-o şi sunt mîndru. Încă două zile (o zi jumate) şi am scăpat de ce e mai greu. Pe urmă nu mai am de luptat decît cu restul vieţii.

PS: Prietenul meu Gabi e în aceeaşi cursă. Astăzi a împlinit o săptămînă, bravo Gabi. Să-i ţinem şi lui pumnii, săracu.

FOTO:REUTERS

 

Citiți și:

Interviu: Inventatorul ţigării fără fum

Cât de eficiente sunt țigările electronice în reducerea dependenței?

Ghid în 8 paşi pentru renunţarea la fumat

Cum să renunţaţi la fumat cât mai puţin dureros posibil

Tags:



19 comentarii

  1. A ma lasa de tigari mi se pare, sincer, un lucru imposibil cel putin pentru mine. Cred ca mai degraba as renunta la orice altceva decat la tigari. Desi nu mai suport gustul amar ce-l am tot timpul in gura oricate gume as mesteca, ritualul de dimineata cand ma duc la baie si-mi scuip negru plamanii. Si totusi, sunt doar un biet sclav al acestor cuie in cosciug, iar scriind aceste randuri imi dau seama cat de slab sunt. Stiu ca-mi fac rau, dar asa o dulce binecuvantare mi se pare atunci cand inhalez fumul innecacios sau cand simt nicotina si gudronul cum imi umplu plamanii. Am doar 13 ani de cand fumez, poate cand ajung la 15, ma las :). Dulce amagire.

    • Eu aveam doar 12 ani de cand fumez si am hotarat sa spun stop. Nu vreau sa continuu sa ma otravesc. Am devenit cu adevarat constienta de riscurile la care ma expuneam fumand. Si a fost atat de usor sa renunt. Nici mie nu mi-a venit sa cred si uite ca asa e. Pur si simplu mi-am spus fumand ultima tigara: “Gata! Asta e ultima”. SI asa a fost. Ce gust bun are acum cafeaua fara tigara!! E minunat! M-am eliberat si stiu ca nu pierd nimic daca nu mai fumez, in schimb am atatea de castigat !!!

  2. Daca vrei cu adevarat sa renunti la fumat iti recomand sa citesti cu atentie cartea “In sfarsit nefumator” de Allen Carr. Te va ajuta cu siguranta. O gasesti si pe internet in format electronic. Insa citeste-o cu atentie si cu mintea deschisa. Pe mine m-a ajutat sa renunt la fumat. Si datorita sfaturilor primite am reusit sa-l ajut si pe sotul meu sa renunte. Si e atat de bine !!! Ne-am eliberat in sfarsit de monstrul numit tigara ! Si asta fara sa fim nervosi nici macar o zi. Mult succes!!!

  3. Tot Allen Carr e scăparea… Eu cu el m-am lăsat. Uşor şi simplu. După 20 de ani de fumat.
    E drept că am citit-o până la capăt…

  4. Salutare,
    iti tin pumnii stransi sa reusesti. Tot ce pot sa-ti spun e ca, pe mine, adevarul din fraza “Se zice că nicotina te face dependent, dar eu am o bănuială că dorinţa de a fuma te face dependent.”- pe care eu o aveam altfel formulata in capsorul meu- m-a facut sa ajung la 6 luni de nefumatoare dupa 17 ani de fumatoare inraita, cu o medie de 2 pachete pe zi. M-am mai lasat in toata perioada asta o data, dar atunci pentru ca gretrile date de sarcina mi-au impus-o. Am revenit la viciu cand copila respira fara sa depinda de mine.
    Am rasfoit si eu cartea, n-am avut rabdare s-o citesc pana la capat, la un moment dat ma enervase chiar. Nu spun ca n-ar fi dat rezultate, daca stateam eu mai bine cu rabdarea. Subconstientul meu, in care imi inoculam in fiecare zi ideea ca urasc sa fiu sclava unui viciu a facut, intr-un final, toata treaba. Si o dorinta, mare, pe care o vreau implinita si pentru care n-am stiut ce altceva, mai greu, sa ofer Cerului la schimb.
    Deocamdata, am reusit sa merg si la “petreceri cu fumuri” si sa ma abtin. Saptamana trecuta mi-a fost destul de greu, dar a trecut. Ma mai ajuta narghileaua, uneori.
    Multumesc pentru articol, sa ne-auzim tot nefumatori! 🙂

  5. Cel mai usor lucru din lume e sa te lasi de fumat! Eu, de exemplu, m-am lasat de vreo 14 mii si cateva sute de ori! (Mark Twain)
    Totul este sa vrei!

    Succes!

  6. Nu, totul e sa nu te lasi brusc. Eviti astfel sevrajul. De la doua pachete pe zi, probabil ca as fi ajuns la balamuc daca m-as fi lasat brusc. Si in fond, de ce sa te chinui cu sevrajul? De la doua pachete pe zi am ajuns la unul, de la unul, am ajuns la 10 tigari pe zi. Noroc cu tigarile noastre de contrabanda. Am cumparat un cartus si m-am pus pe fumat. Erau atat de proaste incat cred ca m-am intoxicat. Si mi s-a facut brusc si o greata organica de orice tip de mancare, dar si de tigara. Uite asa m-am lasat. Mai fumez acum vreo doua, trei tigari pe zi. Cand am o tigara in mana, n-o arunc, o aprind, dar o sting repede, dupa doua, trei fumuri. Si ca sa nu ma chinui cu gestica, ies afara, pe balcon, trag un fum, o sting si intru la loc. Apropo, inainte fumam in casa, la birou, in pat. Am schimbat locul biroului din incapere si nu-mi mai vine sa fumez. Patul nu l-am putut schimba, dar nici nu simt nevoia sa mai fumez in pat. Invatul are si dezvat, e clara treaba. Oricum, sunt ferm convinsa ca o sa ma las si de alea doua, trei tigari cate mai fumez, de la doua pachete. Dimineata e cel mai nasol fara o tigara si dupa masa. Devin al dracului de irascibila si e un sentiment al dracului de neplacut. Culmea e ca n-am mai fumat vreo saptamana deloc si nici nu simteam nevoia. Nu eram nici nervoasa, eram perfect coerenta, ma si miram, parca nu mai eram eu. Oare de ce dracului m-am reapucat iar sa fumez fie si trei tigari pe zi, habar n-am! Poate ca tocmai de aia: nu mai eram eu fara nicio tigara! Timp de 10 ani asta m-a definit, faptul ca fumez. Ganditi-va, insa, la un singur lucru: tigara e cel mai usor drog de care va puteti lasa. Daca ati fi, Doamne fereste, dependenti de heroina sau de alte alea, ce-ati mai face? M-am chinuit in urma cu sase ani cu sevrajul de ecstasy. Nu, n-a fost vina mea ca cineva a incercat sa ma omoare cu supradozaj de ecstasy. Pe langa ce-am simtit eu atunci, credeti-ma, lasatul de fumat e floare la ureche!

  7. eu m-am lasat de zeci de ori de fumat si m-am reapucat. acum sper ca m-am lasat definitiv. nu mai fumez de 5 luni sau 6, cred. nu mai stiu exact.

    faza e urmatoarea: trebuie sa ai vointa. sa refuzi o tigara oferita, sa rezisti tentatia de a imprumuta o tigara. e foarte greu, vreo 2 luni imi venea sa urlu. am rezistat.

    acum nu mai suport deloc fumul de tigara si mirosul ala de haine imbicsite de fum (bine, nu imi placea nici inainte mirosul de haine afumate…)

  8. Dane,te asigur ca nu vei reusi sa te lasi de fumat..In primul rand nu constientizezi nici motivul pentru care ai pus in gura prima tigara..Apoi,lasatul de fumat este o hotarare pe care o iei si o pui in executare..fara mila,fara comentarii,fara vaicareli..Simplu..barbateste…In viata vei mai avea parte de incercari mult mai dureroase decat “lasatul de fumat”…

  9. Bravo, Dan!
    Exista si filme bune cu scriitori care stau in fata foii albe din masina de scris 🙂 Barton Fink, al fratilor Cohen.

    Do not go gentle into that good night
    Rage, rage against the dying of the cigarette’s light 🙂

  10. Salut! Sunt Marius si am 36 de ani. Eu am renuntat la fumat pe 17 ian 2010, 1 an si 3 luni, am sa tin minte data asta, poate pe cea de nastere o s-o uit dar pe asta nu. A fost ca un nou inceput. Cred ca e necesara putina ambitie. Am fumat ultima tigara cu o placere pe care parca o simt si acum. Pur si simplu o savuram si imi spuneam ca asta ar fi ultima tigara. Recunosc faptul ca din luna in luna mai trageam un fum, organismul avea nevoie de un mlg de nicotina si asta se intampla cand eram cu prietenii la o bere. De asta in primele zile nu este indicat sa cunsumi alcool sau sa stai langa personae care adora sa fumeze, fiindca am intalnit si asa ceva. Dupa aproape o saptamana iti dai seama ceea ce realizezi si chiar mai tarziu cand vei putea sa iti umpli plamanii cu aer curat. Uneori am impresia ca am cavitatea toracica mai mare. Am visat ca fumez de cateva ori si regretam asta in vis. Ma bucuram enorm cand ma trezeam de faptul ca nu fusese decat un vis. Acum sunt OK si ma bucur ca m-am lasat si ii felicit pe toti care au puterea sa o faca.

  11. Salut.
    Nu putem oferi informatii decat prin prisma experientelor care ne-au marcat.
    De aceea nu exista o solutie universal acceptata pentru subiectul in cauza.
    Eu am renuntat la fumat datorita faptului ca in decembrie 2009, cand dadeam zapada, am scuipat sange mai multe zile la rand, si acest lucru a fost de natura sa ma sperie destul de tare.Chestia m-a pus pe ganduri si am mai continuat sa fumez, e drept, doar 7-8 tigari pe zi, pana dupa revelion.Am scuipat sange in continuare, cand trageam pe nas mucoasa nazala, dar cred si sper ca era doar o accentuare a afectiunii sinusurilor, boala care ma urmareste de cativa ani in sezonul rece, daca nu ma protejez.Proverbul simplu, vechi, anacronic daca vreti “frica pazeste iepurii” a gasit corespondenta in teama mea acuta de o posibila boala la plamani, si acest lucru s-a materializat in declick-ul determinist:NU MAI FUMEZ!Si din acel moment, nu am mai fumat, si nu simt nevoia, si imi face rau daca simt miros de nicotina.
    Ma pot considera fericit pentru acest lucru si urez succes tuturor celor care doresc sa renunte.Au numai de castigat, sanatate, bani, liniste, apreciere pana la urma.
    La mine a functionat teama si angoasa care chinuit cateva zile, pana am pus capat.
    P.S.Incercati sa incepeti un program chiar aleatoriu de alergare usoara prin parc…nici nu va imaginati cat o sa vi se curete caile respiratorii…

  12. Salut
    Am 26 de ani, si 10 ani am fost fumator. M-am chinuit de nu stiu cate ori sa ma las de fumat si nu am reusit. Fumam si ma uram ca fac asta. Am citit Allen Carr si mi-a fost extrem de usor sa ma las. nu mai fumez de 7 luni, zilele trecute am simti asa un gand sa fumez o tigara sa vad ce se intampla. mi-am cumparat un pachet am fumat 3 din el. Eram pe strada nu am simtit, insa cand am ajuns in casa mi-am dat seama ca imi era foarte rau. Mi-am dat seama atunci ca nu o sa mai fumez niciodata si ca tigarile sunt un mare bullshit.

  13. Fumam cam 1 pachet /zi- ceea ce m-a determinat sa renunt la tigari a fost una din pozele de pe spatele pachetelor de tigari(poza aceea oribila care arata o tumora submandibulara)- mi-am spus ca in nici un caz nu vreau sa ajung asa…..si desemenea am renuntat sa ma imbat cu apa rece’…’ca mie nu mi se poate intampla”…….acum respir cu adevarat, nu mai miros oribil eu, casa mea si hainele mele…etc……si apropo….. banii cheltuiti inainte pe tigari au alte destinatii mai sanatoase………

  14. am 33 de ani si fumez de pe la 20. dupa betii crunte juram ca nu mai pun tigara in gura … si e drept… nu fumam 1-2 zile… dupa care iarasi bagam un pachet sa recuperez. Am incercat tigara electronica, mi-am luat un kit sa-mi ajunga 1 luna de zile (nu scriu de care a nu se considera reclama). Ei bine, dupa 2-3 saptamani mi-au murit ambele atomizoare – timp in care nu am fumat decat tigara electronica … am incercat din rasputeri sa nu mai pun tigara obisnuita in gura cu toate ca in torpedoul masinii aveam un pachet din care fumasem 1 singura tigara si inca vreo 10 fumate de prieteni – stiti cum e tot timpul se gaseste cineva care nu are tigari. Am implinit mai mult de 1 luna de cand nu mai pun tigara normala in gura… Impresii: ma simt ca un copil ce nu-i cumpara parintele jucaria preferata si de asta sunt tot timpul nervos si irascibil… am terorizat colegii de servici care ma roaga sa ma apuc din nou de fumat…. MARELE MEU NOROC E CA MA INTELEGE NEVASTA… (de sex nu mai spun in ce “hal” s-a imbunatatit… ) am facut si o cadere de calciu… eu nu am avut probleme cu calciul in viata mea … am inteles ca sunt multe schimbari in organism… dar parca sunt prea multe si greu de suportat… Cand se apropie o femeie fumatoare de mine tot imi aduc aminte ce PUTOARE trebuia sa suporte partenera :(( si abia acum realizez cat m-a suportat langa ea…

  15. FOARTE ADEVARAT: Se zice că nicotina te face dependent, dar eu am o bănuială că dorinţa de a fuma te face dependent. Trebuie doar sa ITI DORESTI SA NU MAI FUMEZI! Si totusi trebuie facuta o oprire brusca (poate eventual cu o zi de pregatire in care fumezi pina la o anumita ora doar, incercand astfel sa furi startul!). Iar cartea lui Allen Carr e f. buna – practic chestia cu spalatul creierului este adevarata! Mult succes iar acuma fiind august (eu avand doar aproape 3 sapt fara tigara), sper ca tu ai peste 3 luni, ce mai esti nefumator!

Reply To Marian Cancel Reply

Advertisment ad adsense adlogger