Oamenii de ştiinţă de la Institutul Politehnic Rensselaer din New York au observat că atunci când doar 10% din populaţie îşi susţine un punct de vedere de nezdruncinat, crezul lor va fi adoptat de majoritate. Cercetătorii au folosit metode computaţionale şi analitice pentru a depista punctul în care o opinie a minorităţii devine opinia majortăţii.
Atunci când procentul membrilor unei societăţi care susţin un punct de vedere comun este sub 10%, nu se înregistrează un progres vizibil în răspândirea ideilor. “Un grup de asemenea dimensiuni ar avea nevoie de un timp comparabil cu vârsta universului pentru a atinge majoritatea”, spune Boleslaw Szymanski, unul dintre autorii cercetării, citat de Physorg.com. “În momentul în care procentul depăşeşte 10%, ideile se împrăştie ca flăcările”. Un exemplu în acest sens, continuă cercetătorul, ar fi evenimentele din Tunisia şi Egipt, unde dictatori aflaţi la putere decenii la rând au fost deturnaţi în decurs de câteva săptămâni.
Un aspect important al noii descoperiri îl reprezintă faptul că procentul necesar pentru schimbarea opiniei majorităţii nu se modifică semnificativ în funcţie de reţeaua în care activează membrii minorităţii, mai exact de modul şi locul în/din care începe să se răspândească o idee în societate. Pentru a trage această concluzie, oamenii de ştiinţă au dezvoltat modele pe computer pentru diferite tipuri de reţele sociale. Într-unul dintre ele, fiecare persoană era conectată la fiecare dintre celelalte persoane dintr-o reţea. Al doilea model implica anumiţi indivizi conectaţi la un număr mare de oameni, ceea ce îi făcea lideri de opinie. Ultimul model îi atribuia fiecărei persoane acelaşi număr de conexiuni. Fiecare dintre indivizi avea o părere proprie, însă erau deschişi spre alte viziuni.
Mai departe, cercetătorii au introdus în fiecare dintre reţele oameni cu puncte de vedere de nezdruncinat, care au început să zdruncine credinţele indivizilor mai sus amintiţi. “În general, oamenilor nu le place să aibă o opinie care nu se bucură de popularitate şi încearcă la nivel local să ajungă la un consens”, spune alt cercetător, Sameet Sreenivasan. Pentru a face asta, fiecare dintre indivizii din cele trei modele au discutat între ei opiniile pe care le avea fiecare. Dacă ascultătorul împărtăşea aceeaşi opinie cu vorbitorul, asta întărea credinţa ascultătorului, dacă punctul de vedere al vorbitorului era diferit de al său, ascultătorul îl lua în considerare şi trecea la altă persoană. Dacă şi această persoană împărtăşea noul punct de vedere, ascultătorul îl adopta la rândul său.
“În momentul în care agenţi ai schimbării încep să convingă tot mai mulţi oameni, situaţia începe să se schimbe”, mai spune Sreenivasan. “Oamenii încep să-şi pună la îndoială propriile viziuni şi apoi adoptă în întregime un nou punct de vedere pentru a-l răspândi mai departe. Dacă oamenii cu credinţe de nezdruncinat şi-ar influenţa doar vecinii, asta nu ar schimba nimic în sistemul mai larg, aşa cum am văzut în cazul procentelor sub 10%”.
Foto: Flickr/quinet