Cum încearcă societatea civilă să salveze râurile de munte. Contribuie și tu!

0

Peste 500 de proiecte de microhidrocentrale, aflate în diferite de stadii de avizare, construire sau funcționare, există în prezent pe râurile de munte din țară. Promisiunile autorităților de a opri lucrările ilegale și de a garanta protecția mediului, venite în urma unei campanii a Coaliției pentru Mediu de anul trecut, nu s-au concretizat. În continuare, amenajările pe râurile de munte pun în pericol mediul și viața sălbatică. Vă invităm să semnați petiția care poate împiedica acest dezastru.

 

mhc

 

Care e problema cu amenajările de microhidrocentrale?

– sunt lucrări derulate în lipsa acordurilor de mediu (actualizate)

– sunt proiecte de constucții aprobate fără respectarea în totalitate a legislaţiei, cel mai important aspect fiind lipsa “studiului de evaluare adecvată” care e obligatoriu în Sit Natura 2000

– proiectele tehnice nu au fost respectate în execuție, legislaţia de mediu a fost încălcată prin modificarea structurii geomorfologice a albiei minore, prin îngustarea secţiunii de curgere a apei după montarea conductelor pe terenul statului

– sunt justificate cu documente și avize oficiale emise post factum de către autoritățile de mediu județene, în încercarea de a justifica / acoperi neregulile din execuția proiectului

Coaliția pentru Mediu a pornit, în vara anului 2012, o campanie pentru stoparea amenajărilor ilegale pe râurile din Făgăraș. La acel moment, râurile Capra, Buda și Otic erau deja distruse, constructorii nu aveau avize de mediu în regulă și nu aveau aviz Natura 2000, deși râurile se află în zone protejate. Organizațiile de protecție a mediului au organizat chiar un protest la fața locului, ocazie cu care ministrul Mediului Rovana Plumb a promis oprirea lucrărilor, dar acest lucru nu s-a întâmplat.

Iată care au fost pașii prin care Coalția pentru Mediu a încercat să protejeze râurile de munte, în fața microhidrocentralelor:

2009 – 2010: Încep primele lucrări de amenajare de microhidrocentrale (MHC) pe cursurile râurilor din Făgăraș și din alte zone din țară.

1 noiembrie 2011: Coaliția pentru Mediu din România (CMR) adresează o scrisoare deschisă ministrului Laszlo Borbely, în care atrage atenția că amploarea pe care construcția de MHC-uri a căpătat-o în special pe râurile de munte aflate în arii protejate este în neconcordanță cu legislația națională și europeană. CMR solicită elaborarea unei strategii naționale serioase în domeniul energiei hidro, pentru a stabili clar contribuția energiei din surse hidro la atingerea procentului de 24% energie regenerabilă, luând în considerare și impactul asupra mediului.

18 aprilie 2012: CMR cere printr-o scrisoare deschisă ministrului Korodi întreruperea lucrărilor la MHC-urile din Argeş, evaluarea reală a situației din teren, suspendarea avizelor ilegale, emise post factum și aducerea albiilor la starea inițială. Se insistă pe instituirea unui moratoriu pentru proiecte similare și pe reactualizarea legislației de mediu astfel încât prevederile să facă referire și la siturile Natura 2000.

iulie 2012: În luna iulie, au existat trei controale în zonă ale Gărzii Naţionale de Mediu (GNM), Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului şi Administraţiei Naţionale Apele Române. „Traseul conductei de aducţiune este paralelă cu albia pârâului Otic, conducta fiind îngropată pe malul drept, încălcându-se astfel prevederile acordului de mediu nr. 10/21/04/2010, care prevede că “traseul conductei de aducţiune este aproximativ paralel cu albia pârâului Buda şi Otic în poziţie semiîngropat sau suprateran”. De asemenea, la data controlului GNM, se efectuau lucrări de pozare a conductei de aducţiune pe malul drept al pârâului Buda, în poziţie îngropată, fapt ce încalcă prevederile acordului de mediu”, se arată în notificarea Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Piteşti din iulie 2012 către firma IMOB EXPERT CONSULTING SRL, care realizează lucrări de captare a apei pe Buda şi Otic.

27 august: Mai multe ONG-uri și asociații ale pescarilor au protestat pe cursul râurilor betonate din Făgăraș împotriva neregulilor și ilegalităților persistente la construcțiile de MHC-uri, enumerate în scrisoarea deschisa adresată Ministrului Mediului. Ministrul Mediului Rovana Plumb, aflată într-o vizită de lucru la fața locului, a înaintat termenul de 16 septembrie pentru închiderea lucrărilor ilegale. În total, există aproximativ 50 de microhidrocentrale în curs de execuţie în toată ţara, declara Ministrul Mediului la finalul lunii august 2012, iar legislaţia a rămas în urma construcţiilor. Deşi lucrările au început în 2009, abia în 2010 s-a binevoit să se transpună directivele europene din acest domeniu în legislaţia românească, dar autoritățile trebuie să elaboreze nişte proceduri în conformitate cu legislația nouă, ceea ce nu s-a întâmplat, continuă ea. Prin urmare, este nevoie de un studiu actualizat privind impactul de mediu ce urmează a fi produs, iar dezvoltarea economică trebuie să meargă mână în mână cu conservarea biodiversităţii.

În cazul în care se constată că România nu a respectat legislaţia de mediu a Comisiei Europene, este foarte posibil ca să fie demarată procedura de infringement. “În lumina noilor informaţii sunt suficiente elemente pentru a cere clarificări autorităţilor române cu privire la aplicarea legislaţiei de mediu comunitară”, se precizează într-un document al Comisiei Europene.

WWF România a reluat eforturile de oprire a microhidrocentralelor pe râurile de munte și a inițiat o petiție adresată Ministrului Pădurilor, Apelor și Pisciculturii Lucia Varga, prin care vrea să obțină protecția legală pentru cele mai valoroase râuri de munte din România. Semnați și voi, până nu va fi prea târziu. 

 

Citiți și:

Cum ar putea sfârși râul Topolog?

VIDEO Energie verde, râuri beton


Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger