Cum discriminează Bucureştiul

“Orașul (non)sexist – Inventar al discriminărilor urbane sensibil la gen” reprezintă o cercetare de pionierat în România, care a avut ca obiect de studiu discriminarea urbană de gen din București.  Puteți consulta și/sau descărca cercetarea de pe site-ul proiectului.

Parte integrantă a proiectului Discriminări urbane. Program de cetățenie activă sensibil la gen, inventarul reprezintă rezultatul unui demers de cercetare realizat de către Societatea de Analize Feministe AnA în parteneriat cu Asociația Front. Volumul, coordonat de Laura Grünberg și Diana Elena Neaga, reunește  studii în care este analizată din diverse perspective dimensiunea de gen a Bucureștiului: autoarele investighează numele străzilor, tipul de statui, publicitatea stradală,  libertatea de mișcare și de exprimare în spațiul public de care se pot bucura femeile în Capitală, etc.

Câteva concluzii ale studiului:

•  Femeile sunt reprezentate în arta urbană în mult mai putine roluri (majoritatea relaționale) comparativ cu bărbații (detalii în ghid).  Femeile sunt de exemplu: cântăreață de muzică populară, educatoare și scriitoare, fiica domnitorului Constantin Brâncoveanu, mama îndurerată de pierderea fiicei sale, soția lui Charles Pherekyde, iubita soldatului… Iar bărbații apar în roluri de: poet, jurnalist, compozitor, interpret de muzică religioasă, scriitor, domnitor, prozator, dramaturg, filozof, istoric, publicist, profesor, gazetar, avocat, pianist, om politic, intemeietorul statului național român, general, prim-ministru, medic, împărat, infanterist, istoriograf, lider politic, matematician, muzician, pedagog, naturalist, sculptor, revoluționar, erou național, tenor.

• Din 102 statui inventariate: 87 reprezintă bărbați și doar 15 reprezintă femei

• Doar 2 bulevarde din București poartă nume de femei (Regina Maria și Regina Elisabeta), dar 39 poartă nume de personalități masculine; în schimb… 14 intrări (fundături) sau alei poartă nume de personalități feminine.

• Obiectificarea și sexualizarea o întâlnim la tot pasul în București! De exemplu:

 

 

• Piața Romană este unul dintre spațiile pline de simbolistică de gen. De exemplu, absența femeilor în ceea ce privește toponimia citadină, monumentele și plăcile comemorative dintr-o zonă centrală a capitalei confirmă tendința de neglijare istorică (Mihailescu, 2006) a exemplarității feminine. De ce Alexandru Lahovary și nu Alexandrina Cantacuzino sau Calypso Botez, activiste care au militat pentru drepturile si responsabilitatile femeilor?  (vezi detalii în ghid, pg. 85-86)

Volumul “Orașul (non)sexist – Un inventar al discriminărilor urbane sensibil la gen” informează și provocă autoritățile, cetățenii și reprezentanții mass-mediei astfel ca împreună să construim un BUCUREȘTI mai prietenos cu TOȚI locuitorii săi.

 

*Echipa de cercetare a fost formată din: Laura Grünberg și Diana Neaga (coordonatoare), Andreea Gheba, Corina Bragaru, Adina Manta, Tudorina Mihai, Ana-Maria Niculescu Mizil, Monica Pavel, Ana-Maria Popa, Bogdan Stefan, Alexandra Voicu, Ilona Voicu, și Ruxandra Yilmaz.