Cum arată profilul tânărului protestatar român

1

Tinerii sunt pesimiști în raport cu evoluția țării și nu au încredere în instituțiile din domeniul politicului, pe acest fond considerând că există motive pentru care ar protesta, principalul fiind recâștigarea unor drepturi. Cu toate acestea, majoritatea tinerilor nu au participat niciodată la un protest fie că n-au avut prilejul, fie că le consideră inutile și ineficiente, se arată în studiul Atitudini civice și implicarea tineretului în viața social-politică realizat de IMAS, la cererea Asociației Miliția Spirituală.

 

Deși începutul de an în România a fost marcat de mișcări de protest în toată țara, numărul tinerilor care au ieșit în stradă a fost mic, studiul confirmând că doar 9% dintre cei intervievați cred că exprimarea publică a propriilor opinii este echivalent cu a te împotrivi, a demonstra că ești împotriva cuiva sau a ceva.

Dar, 89% dintre tinerii chestionați cred că, în prezent, există lucruri față de care ar trebui să protestăm și doar  9% împărtășesc o opinie contrară. Primii vizați sunt miniștrii, deputații și președintele. Participarea la demonstrații publice este considerată modalitatea cea mai eficientă de influențare a deciziilor care vizează întreaga societate de către 67% dintre respondenți, după exprimarea opțiunii de vot la alegeri (78%) și atragerea atenției mass-media (73%).

Tinerii asociază protestul cu ideea de nemulțumire, dar și cu revoluția sau lupta pentru adevăr. Studiul a relevat și asocieri cu conotație negativă – dezordine și violențe. Concluzia este că protestul este apreciat ca o situație de risc fizic și social.

“În ceea ce privește implicarea civică, protestatarul pare a se diferenția oarecum de restul tinerilor din generația sa. Astfel, tânarul care în trecut a participat la acțiuni publice de protest este mai interesat de politică, discută despre acest subiect cu persoanele apropiate și cel  mai probabil în prezent este membru al unei organizații”, se arată în studiu.

Sociologii au pus cap la cap și un profil al protestatarului care are, după cum arată cercetarea, încredere crescută în organizațiile nonguvernamentale și, în plus, este membru al unei organizații, are o încredere scăzută în biserică, are un interes crescut în activitatea unor organizații politice, consideră că un bun cetățean activează pentru drepturile omului, obișnuiește să adreseze cereri ori petiții, crede că demonstrațiile sunt eficiente pentru a influența deciziile din societate și provine din gospodării cu venit peste 2.000 de RON, spre deosebire de tânărul non-protestatar care are un venit sub 1.400 RON, pe gospodărie, și a absolvit 10 clase sau școala profesională.

Cele mai importante valori identificate de tineri sunt dreptatea, respectul și adevarul, însă în rândul tinerilor implicați în actiuni de voluntariat sunt valorizate, în primul rând, libertatea, apoi respectul și dreptatea. De asemenea, cele mai importante lucruri din viață pentru tineri sunt familia, prietenia, libertatea, educația, banii și sănătatea. Libertatea de opțiune pare a fi și ea un lucru important.

Studiul a fost realizat în perioada noiembrie – decembrie 2001, pe un eșantion de 800 de tineri între 18 și 29 de ani.

Foto: Mircea Struțeanu


Un comentariu

  1. Un studiu efectuat în Noiembrie – Decembrie 2oo1 este puțin cam irelevant pentru realitatea din 2o12, probabil de-aici și deraierile de la adevăr. Vă rugăm să reluați acest studiu în cadrul Pieței Universității în aceste zile.

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger