Cum ar putea sfârși râul Topolog

0

Pe 14 noiembrie WWF-România a lansat campania Râurile de munte: ultima șansă, solicitând autorităților un cadru legislativ care să protejeze cele mai valoroase râuri naturale și să planifice construcția de noi microhidrocentrale, ținându-se cont de criterii sociale și de mediu. Până acum, petiția de pe www.raurileromaniei.ro a fost semnată de peste 11.000 de persoane.

 

unnamed

 

Campania s-a născut în urma cazurilor râurilor distruse în urma unor grave greșeli administrative pe ambele versante ale Munților Făgăraș- Capra, Buda, Otic, Sebeș, Sâmbăta, Vistrișioara și, cel mai recent, Dejani-Lupșa. În vara anului 2013 WWF, alături de Asociația Salvați Dunărea și Delta, cu sprijinul Coaliției de Mediu și al Coaliției Natura 2000, au solicitat respingerea proiectului „Amenajare hidroenergetică Topolog şi Topologel” în situl Natura 2000 Munţii Făgăraș, care ar putea distruge si acest râu și împrejurimile.

Grădina Carpaților sub talpa buldozerelor 

Pe forumurile și blogurile pasionaților de turism alpin, pericolul de pe Topolog și distrugerile de pe Capra sau Sâmbăta sunt printre subiectele cel mai intens dezbătute. Circulă povești reale despre cum cei doi versanți pe unde au trecut deja excavatoarele și buldozerele, văile arată ca după bombardament. Unii chiar au asistat la dinamitarea munților în ariile protejate dovedită ulterior ilegală.

Asemenea zile negre se pregătesc și pentru râul Topolog, afluent al Oltului care se formează pe versantul sudic al Munților Făgăraș, prin unirea a două izvoare: Izvorul Scării și Izvorul Negoiului. Izvoarele Topologului și valea care le înconjoară formează un peisaj cu care România s-ar putea mândri la orice târg de turism din lume, ilustrând perfect conceptul Carpathian Garden (foto). Și totuși autoritățile române de mediu nu s-au opus distrugerii legală a unei bucăți din „grădina” în care ar trebui să ne gospodărim strategia turistică.

Cum moare un râu de munte?

Un râu este un sistem viu, iar pe râurile de munte biodiversitatea este extrem de bogată. Pe râul Topolog, ca în multe râuri alpine, conviețuiesc microorganisme, alge, mușchi, spongieri, planarii, raci, insecte și larve de insecte, pești și amfibieni. Dintre mamifere, vidra, specie protejată, depinde în mod esențial de prezența peștilor în râuri, păstrăvul determinând-o să urce până la 1500 m altitudine.

Microhidrocentralele fragmentează habitatele râurilor, afectând o bogată fauna de nevertebrate acvatice precum și migrația peștilor pentru depunerea icrelor. Distrug și habitatele ripariene (de pe maluri), cum ar fi pădurile galerii de anin iubitoare de apă, de care depind specii de nevertebrate, animale și păsări. Pe unde se construiesc microhidrocentrale, apa cristalină a râurilor și pârâurilor de munte devine un amestec de noroi și piatră, în care orice formă de viață dispare.

Și totuși, conform Strategiei Naționale de Dezvoltare Durabilă a României, țara noastră se află printre statele cu surse utilizabile de apă relativ scăzute, cu 2.660 metri cubi pe cap de locuitor pe an, față de media europeană de peste 4.000. Principala cauză o constituie contaminarea resurselor de apă și, în general, presiunea antropică. Odată cu distrugerea râurilor de munte vom pierde și puținul de apă pură, de cea mai bună calitate. Și apoi?

Foto: Dan Dinu

 

Puteți citi și:

Microhidrocentralele din România sunt printre cele mai distructive din România

Hidrocentrale mici – dezastru mare

Energie verde, râuri beton


Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger