Cum afectează ACTA Dexonline.ro? Interviu cu Cătălin Frâncu, fondator

1

Cum multă lume crede (greșit) că protestul anti ACTA este unul al tinerilor care vor să downlodeze filme și muzică gratis de pe internet, Vice România s-a gândit să intervieveze actorii principali care ar fi afectați de acest tratat în caz de ratificare. Dexonline.ro există de 11 ani și are în jur de 1,7 milioane de vizitatori unici lunar. Până acum au uplodat 13 dicționare complete și alte circa 20 în proporție mai mică.

 

Vice România

 

De-a lungul anilor s-au perindat mulți voluntari prin echipă, dar în prezent, cea activă este formată din șapte oameni: doi moderatori ai conținutului, doi voluntari care introduc definiții, un activist pe Facebook, după cum se intitulează el și doi programatori. Unul dintre aceștia este Cătălin Frâncu, fondatorul site-ului pe care noi aici la VICE îl accesăm de zeci de ori zilnic.

E nevoie de copyright pe Internet?

În mod cert da, dar sub o formă mai permisivă decât astăzi. La origini, copyright-ul „încurajara oamenii erudiți să compună și să scrie cărți utile” (Marea Britanie, 1710) sau să „promoveze progresul științei și al artelor utile” (Constituția SUA 1787). Indivizii renunțau la dreptul de a multiplica o operă de artă pentru binele mai mare al societății. Oricum, copierea cărților era o activitate industrială, de aceea copyrightul era un regulament pentru agenții economici.

Cum s-a schimbat asta în ultimii 50 de ani?

Radical. Copierea a devenit o activitate de masă, instantanee. Omul ar vrea să-și recapete dreptul de a reproduce și disemina informații, dar i se cere să renunțe la o libertate pe care acum chiar o poate exercita. Copyrightul în forma lui actuală s-a întors împotriva maselor și face societății mai mult rău decât bine.

Ca de exemplu?

În România, durata drepturilor de autor este de 70 de ani după moartea autorului, ceea ce este o aberție. Ne-am îndepărtat complet de la scopul inițial, cel de a încuraja progresul și artele pentru binele societății. Îmbogățirea deținătorilor de copyright trebuie să fie un scop secundar, pentru a-i determina să creeze. Când autorii originali își cedează drepturile unor samsari (edituri, trusturi de distribuție), copyrightul ar trebui redus la maxim 20 de ani.

Ce e de făcut?

Consultarea societății pentru cristalizarea unei noi legi a copyright-ului în epoca digitală. De exemplu, copierea textuală pentru scopuri necomerciale trebuie permisă. Este la latitudinea autorului dacă încuviințează modificarea și/sau redistribuirea modificată a operei sale. A-ți publica opera înseamnă, a priori, a o expune copierii și orice îngrădire a acestui drept trebuie să aibă un motiv bine întemeiat. În loc de asta, asociațiile distribuitorilor de muzică și filme cumpără guverne și negociază tratate secrete pentru creșterea duratei dreptului de autor și pentru pedepsirea aspră a tuturor celor care încalcă o lege anacronică.

E ACTA ceva necesar?

Nu. Copyrightul are deja putere mult prea mare. Iar ea trebuie redusă, nu mărită.

 

Citiți articolul integral aici. Acest text a fost preluat de pe site-ul partener Vice România.

 



Un comentariu

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger