Cum a remodelat omul modern planeta. Ar trebui să validăm Antropocenul?

2

Oare oamenii își vor defini propria perioadă geologică în aceeași manieră în care au făcut-o dinozaurii, care au marcat Jurasicul și Cretacicul? Tot mai mulți oameni de știință, unii dintre ei reuniți săptămâna trecută la un simpozion organizat de Societatea Geologică Britanică din Londra, spun că da. Mai mult, există și un nume pentru perioada de supremație umană asupra planetei, propus de un chimist laureat al premiului Nobel, Paul Crutzen: Antropocen, care a fost îmbrățișat de specialiști ai mai multor discipline. Cum se caracterizează această supremație a omului față de cea a dinozaurilor?

Nu se știe cât de lungă va fi această perioadă, Antropocenul, spune Crutzen, care a primit Nobelul după ce a arătat că substanțele chimice produse de om se înfruptă din stratul protector de ozon al atmosferei. Pentru prima oară în 4,7 miliarde de ani, o singură specie nu numai că a modificat radical morfologia, chimia și biologia Pământului, ci a și conștientizat că face asta. Dinouzaurii au fost vânturați cel mai probabil de un meteorit uriaș care a răcorit Terra până la un nivel insuportabil pentru supraviețuire, soartă ce i-ar putea aștepta și pe oameni dacă temperaturile globale cresc cu 5-6 grade Celsius – scenariu prevăzut pentru următorul secol. Faza e că dinozaurii au supraviețuit timp de 150 de milioane de ani, în timp ce omul modern conduce planeta de numai circa 200.000 de ani. O altă diferență este că dinozaurii nu știu ce le-a adus sfârșitul și nu au jucat nici un rol în acest sens.

Oamenii sunt însă principalii responsabili pentru modificările uriașe care amenință acum planeta, iar utilizarea unui termen care să desemneze supremația umană asupra planetei așa cum s-a întâmplat în cazul dinozaurilor este menită să atragă atenția că e timpul ca oamenii să facă ceva pentru a-și întârzia sfârșitul. Presiunea se află acum pe umerii lui Jan Zalasiewicz, profesor la Universtatea din Leicester, Marea Britanie, care conduce grupul de geologi însărcinați să stabilească dacă Antropocenul ar trebui sau nu să fie adăugat celor 150 de ere, perioade și epoci în care au fost împărțiți ultimii 3,6 miliarde de ani din istoria omenirii. Dovezile uriașelor schimbări produse de om asupra planetei sunt copleșitoare, spun oamenii de știință. Arderea combustibililor fosili, de exemplu, a modificat compoziția atmosferei, urcând concentrația de dioxid de carbon la niveluri nemaivăzute în ultimii 800.000 de ani.

Încălzirea globală care a rezultat a declanșat alte schimbări la scară planetară: topiri intense ale unor porțiuni acoperite în mod normal de gheață și zăpadă sau acidificarea oceanelor. Totodată, oamenii de știință spun că avem de-a face cu cea de-a șasea extincție în masă din ultima jumătate de miliard de ani, speciile dispărând de 100 până la 1000 de ori mai repede decât în trecut. Apoi ar mai fi sporirea numărului speciilor invazive într-o lume globalizată marcată de intensificarea transportului maritim și aerian și a contrabandei. Chiar și învelișul Pământului, litosfera, s-a transformat, iar miile de biraje construite de la mijlocul secolului XIX încoace au modificat „instalația” terestră. Pentru a valida Antropocenul, toate aceste schimbări – declanșate în mare măsură de faptul că 20% din populația lumii trăiește în state bogate – vor fi măsurate în comparație cu variațiile din cadrul actualei ere geologice – Holocenul –, care a început acum circa 12.000 de ani.

Definirea unei perioade geologice în care ar fi intrat omenirea – Antropocenul –, spune Paul Crutzen, nu ar face decât să ne concentreze atenția asupra provocărilor ce ne așteaptă.

Foto: Flickr/mirjoran

Sursa: Physorg


Tags:



2 comentarii

  1. Nu cred că are vre-o relevanţă cum se va nimi.
    Important e că lăsăm în urma noastă o planetă pârjolită.
    Nu cred că mai supravietuim ca specie după încheierea actualului Ciclu Demografic Malthusian (la mijloc de sec. XXI).
    Şi e foarte bine aşa…

  2. Pingback: Homo sapiens sau Homo complexus?

Leave A Reply