Cum a ajuns un inamic al mediului în topul celor mai verzi companii?

12

Ministrul Mediului şi Pădurilor, László Borbély, a premiat marţi, 28 iunie 2011, companiile câştigătoare ale ediţiei 2011 a Green Business Index. Printre cele 6 companii considerate cele mai “verzi” firme din România se află și Kronospan Sebeş SA. Decizia Ministrul Mediului și Pădurilor de a premia o firmă precum Kronospan pare de domeniul absurdului.

de Dan Sociu şi Andra Matzal

Compania mai sus amintită a fost acuzată în trecut de “încălcarea gravă a legislaţiei privind autorizarea de mediu şi a lucrărilor de construcţii, generând un impact semnificativ asupra populaţiei şi asupra mediului, datorită emisiilor de substanţe periculoase care se folosesc în procesul de producţie”.

Cazierul companiei Kronospan

În august 2009, aflăm de pe site-ul SebesFaraPoluare:

Kronospan Romania este cel mai mare producător de plăci PAL din Sud-Estul Europei și o filială a multi-naționalei Kronospan. Această companie operează în Romania în orașele Sebeș, Brașov și Constanța. De-a lungul timpului, activitatea Kronospan s-a remarcat prin încălcarea gravă a legislației privind autorizarea de mediu și a lucrărilor de construcții, generînd deja un impact semnificativ asupra sănătății populației și asupra mediului, datorită emisiilor de substanțe periculoase care se folosesc în procesul de producție (ex. Formaldehida, praful de lemn fin PM10).

În anul 2007, Kronospan a construit pe platforma sa industrială de la Sebeș o fabrică de producere de formaldehide cu o capacitate de producție de 60000 de tone pe an, aceasta fără o evaluare a impactului asupra mediului și înainte de obținerea unei autorizații de construire. Autoritățile cu competențe în caz (Garda de Mediu Alba) nu au aplicat măsurile legale corespunzătoare împotriva Kronospan și au încălcat așadar Directivele Europene privind evaluarea impactului asupra mediului (Directiva EIA) și privind prevenirea pericolelor de accidente majore în care sunt implicate substanțe periculoase (Directiva SEVESO. În comunicatul său de presă din data de 18 martie 2010, Comisia Europeană arată că România a încălcat Directivele europene EIA si SEVESO atunci cînd nu au aplicat măsurile corespunzătoare pentru sancționarea fabricii ilegale pentru producerea a 60000 de tone de formaldehidă pe an. Potrivit Comisiei, un prim avertisment scris (“Scrisoare de somare”) a fost trimis României în octombrie 2009. A primit din partea autorităților române un răspuns nesatisfăcător, ceea ce a obligat Comisia să trimită un avertisment scris final privind situația de infringement.

Kronospan a finalizat construcția fabricii sale de producere de plăci PAL din orașul Brașov. Construirea fabricii a provocat reacții adverse și îngrijorări grave din partea a numeroși locuitori din Brașov care ar putea fi afectați de lucrări. Peste 7000 de scrisori de protest împotriva noii fabrici au fost semnate de locuitori din Brașov și depuse la autoritățile competente. Lucrările de construire pentru noua fabrică au fost demarate în absența unor planuri de urbanism, a unui acord de mediu și a unei autorizații de construire valabile. În octombrie 2009, APM Brașov a eliberat cu mare rapiditate autorizația de mediu (nr 295/27 octombrie 2009) pentru ca fabrica să poată fi pusă în funcțiune. Pe baza acestei autorizații, Kronospan a început în toamna anului 2009 producția la fabrica din Brașov. Cererea CIDRM către instanță care a dus la pronunțarea hotărîrii de suspendare a autorizației de mediu a fost motivată de împrejurări de fapt și de drept care au generat dubii suficiente privind legalitatea actului, precum și de urgența prevenirii unor pagube semnificative asupra sănătății mediului și a populației generate de activitatea Kronospan de la Brașov. Aceste efecte se referă în principal la folosirea în procesul de producție a mai multor substanțe periculoase, cum este formaldehida. Aceasta a fost clasificată de Organizația Mondială a Sănătății drept cancerigenă. Fabrica emană de asemenea zilnic vaste cantități de praf de lemn fin (PM 10), substanță clasificată cancerigenă de legislația aplicabilă.

În noiembrie 2009, Judecatoria Sebeș a obligat compania, printr-o sentință definitivă, să demoleze fabrica de formaldehidă contruită ilegal. În martie 2010, Comisia Europeană a înaintat Romaniei avertismentul final (‘Aviz motivat’) privind încălcarea de către Romania a mai multor texte de referință ale legislației de mediu a UE în cazul fabricii de producere de formaldehidă a Kronospan Sebeș.

Pe siteul Kronospan, formaldehida e considerată, în răspăr cu clasificările OMS și Directivele europene, inofensivă: “Pe sol formaldehida se solubilizează uşor şi biodegradează în câteva zile. În conformitate cu frazele de risc atribuite, formaldehida nu este toxică pentru organismele acvatice şi nu poate provoca efecte adverse pe termen lung asupra mediului. Formaldehida nu este toxică pentru floră, faună, organisme din sol şi pentru albine.” Atît, fără nimic altceva care să susțină afirmațiile, fără nici un fel de explicație de minimă bibliografie de specialitate. Cine a stabilit că formaldehida nu e toxică? Kronospan a stabilit.

 

 

Premiați pentru că au respectat legea

După o ploaie de amenzi și după sentința definitivă a Tribunalului Cluj, în august 2010 fabrica a început să fie demolată. Și după ce a fost demolată, a fost premiată şi a stârnit indignare în rândul activiştilor de mediu. Dacă azi activiştii Greenpeace au protestat în fața Ministerului Mediului pentru a critica decizia privind Kronospan, ieri, Coaliţia pentru Mediu, care numără 69 de ONG-uri, a emis o scrisoare deschisă prin care a cerut Ministerului să își rectifice poziția. ONG-urile şi-au exprimat dezaprobarea privind includerea Kronospan Sebeş SA în topul Green Business Index alături de “alături de câteva nume de companii poluatoare premiate drept companii <<verzi>>”. În scrisoarea deschisă se menţionează că, în urma activităţilor companiei contestate, autorităţile din Sebeş au organziat în septembrie 2007 un referendum în care localnicii şi-au exprimat părarea în legătură cu instalaţia de producere a formaldehidei, substanţă utilizată de Kronospan pentru producţia de PAL. Din cei 6.957 de oameni prezenţi la vot, 6.794 au răspuns “NU” la întrebarea: “Sunteţi de acord cu producerea de substanţe chimice cancerigene în oraşul Sebeş?”. “Pe data de 3 noiembrie 2010, Tribunalul Braşov a suspendat, printr-o hotărâre definitivă, autorizaţia de mediu emisă de Agenţia de Protecţia Mediului Braşov fabricii de producere de plăci PAL a companiei Kronospan”, mai specifică scrisoarea. “Dincolo de aceste neregularităţi, în jurul companiei au mai fost semnalate, de-a lungul timpului, şi altele, legate de aspecte de mediu, de fenomenul despăduririlor, de abuzurile generate de poziţia dominantă de pe piaţă, de încălcarea Legii Concurenţei etc.”.

László Borbély a dat următorul răspuns la solicitarea ONG-urilor:

“Ministerul Mediului și Pădurilor susține orice inițiativă care vine în sprijinul mediului, fie ele cu caracter de conștientizare, fie ilustrări concrete pentru protecția mediului.” Cum Kronospan nu s-a remarcat în mod deosebit prin inițiative care vin în sprijinul mediului, putem presupune că au fost premiați pentru “conștientizare”. Aflăm, mai departe, din răspunsul Ministerului, că responsabilă pentru premiere e de fapt Asociația Green Revolution, cu care “Ministerul a semnat un protocol de colaborare pentru proiectul Green Business Index, proiect care vizează realizarea unui clasament al companiilor ce întreprind măsuri de protecție a mediului. Colaborarea dintre minister și asociație a continuat, în acest an fiind organizată a doua ediție a competiției. Topul companiilor a fost stabilit de către organizatori, pe baza unui chestionar întocmit de către specialiștii de mediu desemnați de către Asociația Green Revolution. ” Implicarea Ministerului a fost una simbolică, “reprezentanții ministerului participînd doar la înmînarea premiilor. ”

Greenpeace România

Am sunat-o pe Cristina Mureșan, managerul proiectului Green Business Index, și am întrebat-o pe ce criterii a pus Kronospan în topul celor mai verzi companii din țară. Dumneaei ne-a răspuns că nu ne poate răspunde, că nu e abilitată să facă nici o declarație publică și că va explica totul într-un comunicat. După un sfert de oră, ne-a sunat Raluca Fișer, președintele asociației, ca să ne spună, în principiu, același lucru, că o să aflăm totul din comunicat, cu precizarea suplimentară că “o să ceară clarificări companiei Kronospan”. Într-adevăr, 260 de firme s-au înscris pentru aceste premii, deci și Kronospan, care a considerat că merită o astfel de distincție. Ei ar trebui să știe mai bine de ce au luat premiul, nu cei care l-au dat. Oana Bodea, directorul de marketing Kronospan, nu a fost însă găsită ieri de persoanele de contact ale companiei și ni s-a sugerat să încercăm și astăzi, pe la prînz. Astăzi, pe la prînz, Oana Bodea se pare că se afla “într-o zonă fără semnal sau e foarte ocupată”. Poate vor avea mai mult noroc cei de la Green Revolution.

Totuși, de ce a intrat în topul celor mai verzi companii din România o firmă care exploatează păduri (o industrie legală, dar “verde” numai în sens ironic) și din cauza căreia țara noastră a primit avertismente de încălcare a legii de la Comisia europeană? De pe site-ul Kronospan nu aflăm nimic despre vreo posibilă activitate de compensare, ceva pozitiv, care să merite un astfel de premiu. Totul e vag și general, “Kronospan a implementat cele mai noi tehnologii în domeniul protecției mediului, dar în acelaşi timp a adoptat politici diverse în ceea ce priveşte resursele, transportul, deşeurile, pentru a se asigura că activitatea sa se desfăşoară cu cel mai mic impact asupra mediului.” Mai exact, ce a făcut Kronospan atît de special pentru mediu, în afară de faptul că s-au supus pînă la urmă legii?

 


12 comentarii

  1. Pingback: Scandalul Kronospan ia amploare: Protest-satiră în faţa Institutului Naţional de Statistică

    • Pai nu mai spune nimic. Intre o amenda de 100 de milioane si o sponzorizare de 3 milioane pentru dom’ ministru, ce crezi ca se alege? Si dupa sponzorizare, ministrul da premiul, ca sa arate ca a priceput mesajul.

  2. Corupţia generalizată din România nu se datorează numai românilor! Multinaţonalele, multaşteptate să vină să investească aici pentru a ne creea locuri de muncă, atunci când vin, aduc cu ele de obicei, tehnologii poluante care sunt prigonite şi nedorite în occident! Astfel că se consideră că aici într-o ţară cu probleme economice grave se vor închide ochii dacă se va constata că tehnologiile sunt poluante. Într-adevăr ochii se închid(ochii celor plătiţi să-i aibă deschişi) dar contra unor sume frumuşele încasate de funcţionarii corupţi ai agenţiilor de stat, ai ministerelor de resort, ai unor politicieni corupţi , etc. etc.
    Sărăcia generează şi va genera întotdeauna corupţie. Şi multinaţionalele ştiu cel mai bine asta. Pentru ele nu contează populaţia şi mediul ci contează profitul! Ei fac în ţara aeasta lucruri pe care nu le-ar face în ţările lor de obârşie, şi nici în alte ţări unde mediul contează, ţări cu un turism de înaltă clasă, vizitate de lumea bună şi plină de bani, unde este greu să corupi funcţionari de rând sau miniştri!

  3. Pingback: Ministerul Mediului se delimitează de topul celor mai verzi companii

  4. Voi ati vazut lista?
    http://www.greenrevolution.ro/proiecte/detaliu.php?id=11

    Arata cam asa: Rompetrol de doua ori (pentru ca muta sursa de poluare de la sonda si rafinarie in motorul masinii tale), Coca Cola (pentru ca si-au redus amprenta de carbon folosind bioxidul de carbon rezultat din procesele industriale la carbogazeificarea sucurilor pe care le comercializeaza, pe care le bei iar apoi ragai codoiul inapoi in atmosfera, iar PET-ul in care a fost sucul il arunci la gunoi de unde se recicleaza, right!), Holcim (pentru ca e o companie beton, iar betonul e responsabil pentru 5% din amprenta de carbon a umanitatii, 150 kg CO2e/tona), etc. Aia de la Green Revolution sau sunt loviti cu pucul sau au primit sponsorizari de la firmele alea foarte verzi.

  5. Pingback: Revoluția Facebook în spațiul social – 2 » constiinte.ro – blog de stiinte umaniste si religie

  6. Pingback: Revoluţia Facebook în spaţiul social « Cartea vie

Leave A Reply