Fundaţia Pro Patrimonio România vă invită Sâmbătă, 17 martie 2012, ora 13.30, la The Ark-Bursa Mărfurilor (Calea Rahovei 196A, Bucureşti), cu ocazia lansării volumului Cui i-e frică de cartierul Matache? Principii de regenerare urbană pentru zona Matache – Gara de Nord din Bucureşti, autor colectiv Arhitecţii Voluntari, concept editorial Mirela Duculescu (Pro Patrimonio 2012). La eveniment la lua parte scriitorul, publicistul şi politologul Stelian Tănase.
Lansarea de carte încheie prezentarea susţinută de arhitectul Şerban Sturdza cu tema Ce fel de arhitect aşteaptă cartierele istorice?, cu ocazia Conferinţei profesionale organizate de Ordinul Arhitecţilor din România cu tema Un alt fel de arhitect – o altă abordare a spaţiului public (17 martie 2012, The Ark).
La sfârşitul anului 2010, Primăria Municipiului Bucureşti a decis începerea lucrărilor pentru Diametrala Nord-Sud, având la bază Planul Urbanistic Zonal pentru Diametrala Buzeşti-Berzei-Uranus. Demolările au retrezit amintiri dureroase bucureştenilor, mai ales prin modul în care au fost puse în aplicare (executate noaptea, fără desfacerea pieselor valoroase şi refolosirea acestora sau a materialelor, cu evacuări de populaţie în plină iarnă etc.). PUZ-ul este nesustenabil şi anacronic, cu premise şi priorităţi false, care ignoră realitatea complexă a vieţii şi locuirii în cartier. Premisele aflate la baza proiectului sunt fluentizarea şi creşterea traficului auto de tranzit, fără analiza consecinţelor asupra mobilităţii în ansamblu şi asupra vieţii din cartier. Acestea nu reprezintă interesul public şi contravin politicilor urbane sustenabile, pe care România şi le-a asumat prin documente internaţionale.
Cartea de faţă arată, la iniţiativa unor specialişti grupaţi ad-hoc sub numele de Arhitecţii Voluntari, cum ar putea fi regenerată urban o zonă cu probleme (zona Matache – Gara de Nord), ţinând cont de identitatea locului şi de resursa locala principală, cea umană. Un element central estepăstrarea, reabilitarea şi refuncţionalizarea Halei Matache Măcelaru, monument istoric, în scop comercial. Alţi experţi în domeniul lor – dezvoltarea oraşelor, arhitectură, antropologie, literatură, publicistică, peisaj urban – ne vorbesc, în calitate de scriitori voluntari, despre principii europene de mobilitate urbană, identitate şi memorie. De ce să nu aplicăm şi în Bucureşti o viziune coerentă de dezvoltare?