Un scriitor aflat în pană de inspiraţie ajunge, printr-un concurs de împrejurări, să ia o pastilă-minune, care îi permite să îşi folosească la capacitate maximă creierul. De la o pastilă trece la a se droga constant cu acest medicament miraculos şi se dezvoltă într-o versiune tot mai bună a lui însuşi, reuşind chiar să scape cu viaţă din situaţii limită, în care nu s-ar fi descurcat în mod normal.
Efectele secundare ale drogului pentru creier nu îl conving să renunţe, iar finalul poveştii lasă impresia că toţi cei care reuşesc să ajungă în poziţii sau funcţii importante, la succese sau realizări remarcabile, fac parte dintr-o astfel de elită cu acces la droguri sau metode de îmbunătăţire a creierului.
Aşa sună scenariul propus, în 2011, de filmul “Limitless”. De la poveste la realitate, însă, descoperim că dorinţa de a ne mări capacitatea de funcţionare a creierului nu este deloc un mit sau doar un subiect de scenariu hollywoodian: în prezent, peste tot în lume se prescriu diverse pastile ori suplimente alimentare, prezentate drept soluţii pentru îmbunătăţirea activităţii creierului. Dar există şi alimente oferite direct de natură care au acest efect.
În 2005, o echipă de cercetători americani a realizat un studiu care a concluzionat că, în anul 2004, 4,1% dintre studenţii americani apelaseră la diverse reţete pentru medicamente care erau folosite cu rol stimulator pentru creier (în cazul unei singure instituţii de învăţământ, spre exemplu, era vorba chiar de 25% dintre studenţi). Un studiu din anul 2002, făcut pe studenţii unui singur colegiu, a relevat că 35% dintre aceştia foloseau astfel de stimulente. Neurologul Anjan Chatterjee (Universitatea Pennsylvania) a propus, în anul 2004, termenul de „cosmetică neurologică” pentru a descrie metoda folosirii medicamentelor create pentru anumite afecţiuni cu scopul îmbunătăţirii capacităţii cognitive. Ulterior, în 2007, el nota într-o altă lucrare, citată de publicaţia The New Yorker: „Multe segmente ale societăţii impun condiţii dure pentru obţinerea unui rezultat, unde micile avantaje aduc recompense disproporţionate. La şcoală sau la muncă, nevoia de a fi mai deştept, de a dormi mai puţin şi a învăţa mai repede este tot mai prezentă”. În acest context, nici nu ar trebui să ne surprindă dorinţa oamenilor de a apela la soluţii rapide, sub formă de pastile sau orice altceva, care să îi ajute să ţină pasul cu cerinţele tot mai ridicate ale societăţii, cu munca interminabilă, cu concurenţa tot mai acerbă.
În fiecare zi, ne învaţă ştiinţa, 10.000 de celule mor în creierul uman şi nu se mai regenerează vreodată; mai mult, creierul consumă un sfert din energia întregului corp şi, ca să funcţioneze bine, are nevoie de hrană adecvată. Stresul, activitatea fizică sau intelectuală intensă sunt factori care obosesc creierul (uneori mai repede decât credem) şi atunci el ne trimite semnale că are nevoie de forţe proaspete, mai concret, de mâncare – de unde şi senzaţia că vrem să mâncăm ceva când suntem stresaţi sau sub presiune maximă la locul de muncă. Ideal este ca, în astfel de momente, hrana pe care decidem să o dăm corpului nostru şi, mai ales, creierului, să fie sănătoasă şi de ajutor, nu inutilă sau chiar generatoare de ulterioare probleme de sănătate. În ultimii ani, tot mai multe studii au arătat că atât copiii, cât şi adulţii care au o dietă bazată pe alimente procesate sau de tip fast-food au probleme de concentrare, memorie mai slabă, probleme comportamentale etc., pe lângă colesterol, creşterea riscului de a dezvolta obezitate (în special la copii) şi alte afecţiuni. O dietă corectă şi echilibrată, aşadar, nu ajută doar corpul să se simtă bine şi să fie armonios, ci şi creierul să funcţioneze mai bine, mai rapid, mai eficient.
Astfel s-a ajuns la a se vorbi tot mai des despre dieta pentru creier: ce este bine şi indicat să mâncăm pentru a ne perfecţiona creierul, pentru a-i oferi energia de care are nevoie ca să ne ajute să avem o viaţă plină, activă şi împlinită. Peşte, fructe de mare, seminţe, nuci, alune, vegetale verzi, fructe, legume, linte, fasole, ciocolată, cafea, roşii – fiecare dintre aceste alimente vine cu proprietăţile sale benefice, dar numai dacă vorbim de o sursă corectă, sănătoasă, nu de înlocuitori procesaţi. De la observaţiile medicale din antichitate şi până la cele mult mai sofisticate din prezent, faptul că aceste alimente au un rol ajutător în activitatea noastră cerebrală nu mai este un mit, ci o realitate. Că nu vom ajunge să scriem peste noapte un roman ori să facem, din senin, tranzacţii de sute de mii de dolari, precum personajul principal din „Limitless”, este o altă realitate. Poate în timp, dacă perseverăm. Până atunci, să vedem cu ce este bine să ne hrănim creierul:
1. Grăsimi bune
Peştele gras, fructele de mare, untura de peşte, nucile, seminţele de in, verdeţurile crude – fiecare este o sursă de astfel de grăsimi (din grupa Omega 3), precum acidul docosahexaenoic, grăsimea EPA, acidul linoleic. Creierul are nevoie de aceste grăsimi şi nu le va găsi în produse de patiserie sau şaorme.
2. Adjuvanţi pentru memorie şi concentrare
Acetilcolina este un neurotransmiţător indispensabil în procesul de memorare şi se găseşte în gălbenuşul de ou, brânzeturi, germeni de grâu, varză şi broccoli. Pe lângă acestea, rozmarinul şi salvia, de regulă folosite ca şi condimente, stimulează creierul în mod eficient: rozmarinul creşte cu 15% capacitatea de memorare pe termen lung şi salvia creşte fluxul de substanţe chimice care ajută la transmiterea mesajelor către creier.
3. Afine
Protejează creierul de stres şi reduc efectele îmbătrânirii neuronale, îmbunătăţesc capacitatea de învăţare şi capacitatea motorie. Pot fi consumate proaspete, îngheţate sau uscate, dar ar fi bine să mâncăm măcar o ceaşcă de ele în fiecare zi. Nu le alegeţi pe cele îndulcite, confiate, nu sunt ceea ce trebuie.
4. Somon (sălbatic)
Tocmai ce spuneam mai sus de grăsimi bune, Omega 3, acizi graşi, esenţiali pentru buna funcţionare a creierului. Nu degeaba costă somonul cât costă în magazine: mai ales dacă provine din sălbăticie, este plin de astfel de ingrediente numai bune pentru creier. Nici sardinele şi heringul nu sunt de lepădat, la acest capitol. Medicii insistă să ne înveţe să mâncăm peşte măcar de două – trei ori pe săptămână.
5. Nuci şi seminţe
Grăsimi bune, vitamina E – care influenţează capacitatea cognitivă. Puteţi combina orice fel de nuci, de la cele tradiţionale româneşti la cele braziliene sau americane, important este să nu le săraţi ori să le prăjiţi, ci să le consumaţi naturale. Pe lângă nuci, puteţi mânca migdale, caju, seminţe de floarea-soarelui, de susan, de dovleac sau orice alte seminţe.
6. Avocado
Mai exotic pentru România, dar, totuşi, accesibil, acest aliment este aproape la fel de bun pentru creier ca şi afinele. Grăsimile sale monosaturate contribuie la o bună circulaţie a sângelui, spun specialiştii, iar o circulaţie bună a sângelui înseamnă un creier sănătos.
7. Cereale integrale
Orz, ovăz, secară, orez brun – fibre şi vitamina E. Fie că vă puneţi cereale la încolţit şi mâncaţi germenii rezultaţi, fie că vă faceţi pâine din cereale integrale, consumul lor este binevenit pentru întreg corpul, deci şi pentru creier.
8. Fasole
Iar fasole, mamă? Iar, pentru că fasolea, pe lângă faptul că are vitamine, minerale, proteine şi fibre, stabilizează nivelul de zahăr din sânge, nivelul glucozei, iar creierul este dependent de glucoză (este un combustibil pentru el). Puţină fasole zilnică este exact sursa de glucoză de care are nevoie. Numai să nu o gătiţi prea mult şi prea greu.
9. Ceai proaspăt
Verde, negru sau de orice altă culoare, ceaiul proaspăt (infuzia, nu ceaiul la pliculeţ) oferă o cantitate de teină care, luată cu măsură, oferă un impuls creierului şi ajută la creşterea capacităţii acestuia de a memora informaţii, de a se concentra şi, de asemenea, la o stare bună generală.
10. Ciocolată neagră
Are proprietăţi antioxidante demonstrate, conţine stimulenţi naturali, inclusiv cafeină, care îmbunătăţesc concentrarea şi stimulează producerea de endorfine (utile stării generale de bine). Doar că trebuie consumată limitat, o bucăţică pe zi, pentru că prea mult strică, în acest caz.
11. Roşii
Antioxidantul din roşii (licopen) previne degenerarea neuronală care duce, de regulă, la demenţă sau Alzheimer. În acest caz, oricâte roşii mâncaţi, este bine, nu există altă limită decât cea impusă de gust şi stomac.
12. Broccoli
Vitamina K din broccoli are proprietatea recunoscută de ştiinţă de a îmbunătăţi funcţionarea cognitivă şi a creşte capacitatea creierului. Dacă nu vă place crud (deşi poate fi delicios, în combinaţii corecte), îl puteţi mânca şi gătit la abur.
13. Cafea
Cu atâtea studii, care ba acuză cafeaua, ba o apără, nici nu mai ştii ce să crezi, dar pentru cei care nu concep viaţa fără o ceaşcă de cafea, măcar o dată la o vreme, vestea bună este că aceasta conţine fibre care ajută sistemul cardiovascular şi asta energizează şi creierul. Singura condiţie este să nu exageraţi şi să nu puneţi zahăr în cafea, stricaţi tot efectul.
14. Stridii
Bogate în proteine, magneziu şi alţi nutrienţi vitali pentru creier, stridiile ajută la îmbunătăţirea stării creierului şi a funcţionalităţii acestuia. Şi sunt şi foarte gustoase. Şi au şi efect afrodisiac. Ce ne-am mai putea dori?
15. Ulei de măsline
Dieta mediteraneeană ne-a demonstrat că uleiul de măsline, bogat în grăsimi bune, este ideal pentru o alimentaţie sănătoasă, care ajută şi creierul.
16. Ton
Dintre toţi peştii, tonul este cea mai bună sursă de vitamina B6, aflată în legătură directă cu memoria, percepţia şi sănătatea pe termen lung a creierului. Mai mult, această vitamină influenţează receptorii de dopamină, substanţa responsabilă (alături de serotonină) pentru faptul că ne simţim bine.
17. Usturoi
O fi având miros, dar e sănătos! Nu doar că reduce colesterolul rău şi ajută sistemul cardiovascular, dar şi exercită un rol antioxidant asupra creierului şi poate lupta cu bacteriile mai eficient decât diverse antibiotice medicamentoase. Important este să îl mâncaţi natural, nu sub formă de praf de usturoi sau alte „oferte”. Nu există restricţii ca şi la ciocolată, puteţi mânca atât cât doriţi. Mirosul se duce dacă îl mâncaţi cu ulei de măsline sau brânzeturi sau luaţi o gură de ulei de măsline după ce aţi consumat usturoi.
18. Verdeţuri
Spanac, kale, salată, orice cu frunză verde, se recomandă consumul zilnic. Bogate în fier, verdeţurile ajută în lupta creierului cu oboseala, cu starea de slăbiciune, cu gândirea neclară.
19. Boabe de cacao
Sunt printre cele cinci cele mai bune alimente pentru creier, alături de somon şi afine. Ca şi în cazul celorlalte alimente, este necesar să fie naturale, să nu le consumaţi cu îndulcitori (mai degrabă merg cu afine) şi să nu faceţi abuz.
20. Rodii
Aceste fructe lăudate conţin foarte mulţi antioxidanţi, esenţiali pentru creier, pentru că ajută la îndepărtarea stresului. Mai bine le consumaţi ca atare, adică sub formă de fruct, decât sub formă de suc – şi mai ales nu suc din comerţ, îndulcit şi cu o vagă aromă de rodie.
Aceasta este lista cu cele 20 de alimente cele mai utile creierului, pe care le veţi regăsi în orice discuţie sau articol cu sfaturi despre o dietă corectă pentru trup şi minte. Pe lângă îndemnul de a le păstra în alimentaţia voastră permanentă, este bine să ştiţi că: trei mese pe zi, aşa cum spune medicul, ajută şi ele la concentrare, dacă sunt respectate, fie şi cu marjă de eroare, orele de masă; gustările dintre mese care constau în seminţe şi nuci sau fructe sunt, de asemenea, de ajutor creierului; o cafea vă poate induce o stare de energie şi vivacitate, dar două vă vor face iritat, neliniştit şi vă vor îngreuna gândirea (aşa că mai bine alegeţi ceaiul); ouăle, consumate regulat, ajută memoria pe termen lung; activitatea fizică regulată şi socializarea (offline, nu online) menţin un creier sănătos. În schimb, alcoolul în exces va inhiba funcţionarea creierului (un pahar de vin este bun, mai mult nu prea); sucurile, băuturile îndulcite, îndulcitorii, siropurile comerciale, toate duc la probleme de sănătate precum diabet sau obezitate şi afectează capacitatea de gândire; nicotina nu lasă sângele să circule normal înspre creier, aşa că, deşi o ţigară lasă impresia că vă calmează, în realitate fumatul vă reduce serios funcţionalitatea creierului. Una peste alta, creierul mai are nevoie de câteva lucruri esenţiale pentru a funcţiona corect şi eficient: un somn bun, sănătos, expunere la aer curat (şi la soare, dar fără să ne distrugem corpul pentru asta) şi mişcare în natură, nu doar la sala de fitness.
Surse documentare: The New Yorker, Daily Mail, CSID, WebMD, BBC Good Food, EcoSalon, PickTheBrain, Sfatul Părinţilor
Foto: Limitless, Zlynn, Justfoodnow, Terapienaturist, Deliciousfood4u, Thelobsterguy, Artsjournal
Puteţi citi şi seria „Cum mâncăm în secolul 21”:
Cum mâncăm în secolul 21: La masă cu vegetarienii
Cum mâncăm în secolul 21: La masă cu veganii
Cum mâncăm în secolul 21: La masă cu locavorii
Cum mâncăm în secolul 21: La masă cu raw veganii. Bucătăria fără foc (I)
Cum mâncăm în secolul 21: La masă cu naturiştii. Bucătăria fără foc (II)
Cum mâncăm în secolul 21: La masă cu freeganii şi fructarienii