Cu autostopul în jurul lumii: călătoria continuă

0

Îl mai ţineţi minte pe Timotei Rad, autostopistul pornit cu “ia-mă, nene!” în jurul lumii? Au trecut luni bune de când v-am spus povestea lui, timp în care Timotei s-a plimbat prin colţuri de lume în care poate nici el nu şi-a imaginat, mai demult, că va ajunge. A dus cu el, mereu, un mesaj important, al campaniei Salvaţi Roşia Montană, pentru că el crede în această cauză şi vrea să o facă cunoscută peste tot pe unde călătoreşte în lume.

 

 

Cum suntem aproape de final de an, l-am întrebat pe Timotei despre plimbările lui de până acum şi despre planurile pentru anul viitor. Şi pentru că el este un autostopist profesionist, nu puteam evita discuţia despre iniţiativa Guvernului României de a scoate autostopul în afara legii – mai exact, de a amenda şoferii care iau persoane la ocazie.

Când am vorbit cu Timotei prima oară, în luna februarie, era în Madrid şi se pregătea să plece cu autostopul în Sahara. A pornit la drum exact a doua zi după interviul nostru. De atunci, a ajuns în „Sahara, Moldova, Transnistria, Ucraina, Rusia – Sankt Petersburg, Moscova, Lacul Baikal, toată Siberia de-a lungul şi de-a latul – cât a ţinut drumul, m-am apropiat cât de mult e posibil de Alaska – Magadan, am ajuns şi la Vladivostok, dar drumul spre Vladivostok e joacă de copii comparat cu Drumul Oaselor (Urşilor, cum îmi place mie să îi spun). Drumul Oaselor duce la Magadan, e drum de piatră de peste 2.000 km (şi a fost făcut în timpul lui Stalin… cu un milion de victime!), apoi Mongolia, Kazahstan, Azerbadjan, Georgia, Armenia, Nagorno Karabah, Turcia şi Bulgaria”.

Dacă ar fi să aleagă un moment preferat din drumurile lui de până acum, Timotei spune că este foarte greu de ales. „Cele mai frumoase momente au fost în Siberia! E cea mai rece zonă populată de pe Terra, dar are cei mai calzi oameni. Calzi, dar şi nebuni, pentru că sunt ruşi! Rusia e ţara mea preferată, e ţara tuturor posibilităţilor şi ţara minunilor. Iubesc Rusia aproape la fel de mult ca România. E ceva fantastic! De lacul Baikal şi Drumul Oaselor (localităţile Frig şi Bolşevica) mi se leagă cele mai frumoase poveşti. De fapt, întreaga poveste a călătoriei pe Drumul Oaselor am descris-o aici”, spune Timotei. Cât despre cel mai dificil moment al călătoriei de până acum, „ar fi în Mongolia. Cele mai dificile şi grele momente le-am avut în Mongolia, unde m-am rătăcit de două ori, a trebuit să merg pe jos printr-un semi-deşert 20 de kilometri, cu 18 kg în spate, ca să dau de un sat părăsit. A fost extraordinar de dificil în Mongolia! Nu pot pune în cuvinte… Ce contează e că trăiesc! Mai contează că acest „antrenament” foarte dur m-a învăţat multe”, consideră călătorul în jurul lumii. Povestea Mongoliei văzută prin ochii săi o puteţi citi aici.

 

Fragment de jurnal de călător în jurul lumii cu autostopul:

„Pe mese nu erau şerveţele, dar era un sul de hârtie igienică cu care m-am şters la bot! Tot pe mese, zahărul era pus într-o farfurie de unică folosinţă, în care era o lingură şi te serveai în voie! Mi se pare perfect normal! Cea mai faină parte a bodegii era faptul că pe bar erau lipite bacnote! Fiecare din ţara lui! Am văzut bani din Argentina, China, Vietnam, UNGARIA!!! Eu nu am şi nu aveam lei la mine, dar mi-am lipit acolo unul din steguleţe şi mi-am scris numele pe el! L-am lipit lângă bacnota de 500 forinţi a vecinilor noştril! Atât de EXTRAORDINAR DE FAIN m-a făcut să mă simt faptul că mi-am lăsat şi eu amprenta acolo… pe Drumul Oaselor! M-am simţit mai călător ca never ever! Un pont pentru voi: aduceţi cu voi în Rusia bacnote, luaţi bacnote de 1 leu măcar vo 10! Foarte mulţi ruşi colecţionează bacnote şi o să vă fie de folos bacnotele astea!” (sursa)

 

După atâtea drumuri lungi şi fascinante, Timotei s-a întors, o vreme, acasă, în România. „A trebuit să revin din cauza unor vize. Asta înseamnă că trebuie să o iau din nou la drum de la kilometrul 0, după ce făcusem deja jumătate din drum. Este puţin frustrant, dar nu avem voie să gândim negativ”, spune tânărul. Planul pentru anul viitor este să plece spre China – Indochina – Australia. Apoi, urmează Americile, înapoi în Europa şi, în final, din nou acasă. Peste tot pe unde a mers, Timotei a dus cu el cauza Roşia Montană şi motivul pentru care face asta este simplu: „Este o bătaie de joc la adresa oricărui român. O insultă! A vrea să-mi iei Roşia Montana e ca şi cum te iei de mama sau sora mea!”.

 

 

Ce a învăţat în acest an plin de aventură? Multe. „Ştii, este un proverb turcesc care spune aşa: „Oare cine e mai înţelept, cel care citeşte mult sau cel care călătoreşte mult?”. Ar fi ideal să le facem pe amândouă. Eu am făcut două facultăţi şi am citit cât am putut de mult în primii 26 de ani şi jumătate din viaţă. În ultimul an şi jumătate, de când am început să călătoresc, am învăţat mai multe, însă. Mult mai multe! Totuşi, trebuie ţinut cont că tot ce am învăţat în acest ultim an şi jumătate s-a aşezat pe o „bază”. Ce am învăţat de când călătoresc? Încerc să rezum:

Uite, românilor le este frică să viziteze Rusia, gândindu-se la pericole de genul: mafie, violuri, trafic de organe. Ruşii nu ne vizitează ţara din aceleaşi motive! Tot ce ştiu majoritatea dintre ei despre Romănia este că e populată de „ţigani”, că o să fie furaţi, iar femeile vor fi răpite şi forţate să se prostitueze. Am fost întrebat de mai multe ori dacă sunt „ţigan”. Da, în rusă se spune tot ţigan… Ironia face să fi întâlnit, în inima Siberiei (Krasnoyarsk), un rus ce a vizitat multe ţări, dar spune că ţara lui preferată e România. E amuzant cum ni se inoculează aceleaşi idei preconcepute. Ce pot face televizorul şi propaganda! Suntem „educaţi” să facem diferenţe pe criteriu etnic, religios, rasial, de orientare sexuală etc. Toate astea sunt simple concepte, în jurul cărora s-au construit identităţi. Sunt român, cel mai bine mă simt în România! Dar toţi cei şapte miliarde de pământeni au 206 oase, respiră, mănâncă şi doresc să iubească şi să fie iubiţi. Restul e spălare de creier. Călătoritul autentic (pierdutul printre localnicii altor culturi) „deratizează” prejudecăţi. De-ţi stă mintea-n loc!”.

„Altă lecţie importantă: am trecut prin patru mari religii – creştinism, islamism, budism şi şamanism. Credeţi-mă, toate sunt la fel şi învaţă în foarte mare aceleaşi lucruri. Dar creierul ne-a fost dresat să vedem doar diferenţele când vine vorba de „strămoşeştile” şi sfintele noastre religii! Un alt aspect: am ajuns să conştientizez mult mai bine dimensiunea monstruoasă a societăţii de consum. Am dormit în cort 5 luni, dar am trăit cea mai frumoasă perioadă a vieţii mele, m-am simţit ca un paşă. Când îi văd pe toţi cei din jur că îşi cumpără lucruri de care nu au nevoie, când văd atâta reclamă pentru medicamente şi atâtea farmacii… mă îmbolnăvesc!”, mărturiseşte tânărul.

 

Fragment de jurnal de călător în jurul lumii cu autostopul:

„(…) Mongolia a început în forţă!!!! Şi a continuat-o aşa pe întreaga durată a şederii mele în ea!!! Imediat după primirea călduroasă (…) a urmat o scenă de râsul curcii!!! La intrarea în vama mongolă gagica de la primul ghişeu (că mongolii aveau doar 2 ghişee spre deosebire de ruşi, deci în total 5 check point-uri pentru o nenorocită de trecere dintr-o ţară în alta!), după ce a verificat acte ne-a cerut 50 de ruble (1,2 euro) pentru a ne spăla roţile la maşină… cică spălarea era obligatorie… a spălat doar 2 din roţi.. de îmi spală mie geamul din spate pentru a putea face poze mai clare măcar lua banii ăia cu un rost.. Totuşi cele 50 de ruble au fost meritaţi! Mai rar aşa distracţie pentru 1 euro! Bun… trecuţi de acest prim check point am fost informaţi că vama se închide şi va trebui să ne petrecem noaptea în parcarea acesteia până a doua zi la 8 când se va deschide… şi ca să se asigure că vom sta cuminţi ne-au reţinut paşapoartele până a doua zi! Unii din francezi s-au enervat pentru că nu ştiau de acest orar al vămii.. şi ei plătiseră o companie care să le ofere consultanţă şi informaţii, iar compania nu le-a zis asta!!! Ar fi preferat să se plimbe în acea seară prin minunaţii Altai ruseşti decât să stea în parcarea vămii mongole! Eu unul am râs de m-am spart la faza cu spălatul cauciucurilor, iar la aflarea veştii că va trebui să dorm într-o vamă pentru prima oară în viaţa mea n-am putut decât să mă bucur şi să mă distrez din nou!” (sursa)

 

La scurt timp după ce am aflat planurile lui Timotei pentru anul viitor, am găsit ştirea potrivit căreia pe site-ul Ministerului Transporturilor se află în dezbatere publică un proiect de ordonanţă de urgenţă a Guvernului României care, dacă va fi adoptată, va transforma autostopul într-o „practică ilicită”, cu „efecte negative majore asupra activităţii economice a întreprinderilor autorizate, cât şi asupra siguranţei circulaţiei rutiere”. Motivul pentru care, în viziunea iniţiatorilor proiectului, autostopul ar fi o practică ilegală, este că „afectează profund activitatea întreprinderilor autorizate şi mediul concurenţial, având un impact negativ inclusiv asupra bugetului de stat prin diminuarea veniturilor încasate ca urmare a neplăţii taxelor şi impozitelor aferente activităţilor de transport rutier de persoane neautorizate desfăşurate de către persoane fizice şi juridice” (proiectul vizează completarea Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere).

Astfel, dacă ordonanţa va fi aprobată, şoferii care iau persoane cu autostopul ar putea primi amenzi între 1.000 şi 5.000 de lei. „Asta, în loc să se gândească exact la opus, să promoveze autostopul fără bani!”, spune Timotei. „Suntem singura ţară din Uniunea Europeană unde se aşteaptă bani la autostop. În rest, autostopul este un mijloc de transport care ajută tinerii să călătorească şi să se dezvolte personal în acest fel. Pentru cei care au venituri reduse călătoritul e posibil prin intermediul autostopului. Faptul că eu am avut foarte multe de învăţat călătorind cred că e foarte clar, toţi avem de învăţat de la alte culturi. Această dezvoltare trebuie motivată, nu descurajată de asemenea legi. În loc să se promoveze ca şoferii să ia la autostop tineri care au ruscaci în spate, ca aceştia, astfel, să poată vedea/vizita, cu bani puţini, ţara asta frumoasă pe care o avem, ei ce fac? Descurajează!”.

Pe călătorul în jurul lumii cu autostopul, însă, o astfel de lege nu îl va descuraja. „Cum mă vor verifica? Spun că aştept un prieten, nu stau la autostop! Cum o să mă păzească, să nu o pot face? Nu pot îngrădi libertatea nimănui în ceea ce priveşte dreptul de a lua în maşină pe cine vor ei! Cel care ia autostopişti plăteşte oricum o grămadă de taxe, cele incluse în preţul carburantului, rovinietă, asigurare şi alte minuni. Iar tu îi îngrădeşti drepturile? Mie, călătorind atât de mult, mi s-a întâmplat să fiu luat cu maşina de unchi, foşti colegi de liceu, prieteni, deci, de cunoscuţi. Le putea fi interzis să mă ia? Dar, dacă stau bine să mă gândesc, din păcate în ţara asta orice e posibil”, conchide tânărul cu amărăciune.

Călătoria lui Timotei, cel cu dor de ducă, în jurul lumii cu autostopul va continua anul viitor. Tocmai a primit viza pentru a merge în China. Până atunci, îi puteţi urmări aventurile pe blogul creat special pentru aceasta – Autostop Magellan sau pe pagina de Facebook Înconjurul lumii cu autostopul. Zeci de fotografii şi hărţi cu trasee însoţesc descrierea cu lux de amănunte a drumurilor şi peripeţiilor – iată numai câteva dintre ele:

 

rusia

 

artah

 

astana

 

azerbaidjan

 

canion 2

 

canion

 

harbuz

 

kazahst

 

kazahstan

 

kazan

 

la monumentul alfabetului armean in georgia

 

matriosca

 

muntele ararat

 

pe vas

 

pularosie

 Traducerea numelui localităţii, care l-a amuzat atât de tare pe călătorul nostru, o găsiţi aici, alături de multe alte imagini din timpul călătoriilor sale de până acum.

 

Fotografii: Timotei Rad


Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger